Spania trimite în România șapte avioane de luptă F-18, un avion cisternă A400M și aproximativ 200 de militari. Trupele ajung la Baza aeriană Mihail Kogălniceanu în cadrul noii strategii de apărare pe flancul estic.
Elicoptere spaniole pentru combaterea dronelor la Kogalniceanu
Alături de avioanele de vânătoare, contingentul iberic aduce în țara noastră și trei elicoptere NH-90. Acestea vor sosi în faza finală a misiunii și au un scop precis.
Vor fi folosite exclusiv pentru operațiuni împotriva dronelor.
„Scopul nostru este clar: să contribuim la acţiunile de descurajare ale Alianţei, să protejăm spaţiul aerian al NATO şi să consolidăm postura Alianţei pe flancul estic”, a declarat locotenent-colonelul Alberto Calvo, comandantul detașamentului spaniol.
Oficialul militar a explicat direct angajamentul trupelor sale pe teritoriul românesc. „Spania participă la această misiune ca un aliat angajat, de încredere şi capabil. Înţelegem că apărarea colectivă nu este un principiu abstract, ci o responsabilitate zilnică ce necesită prezenţă, pregătire şi credibilitate”, a adăugat acesta.
Schimbare majora de tactica aeriana
Ce înseamnă asta concret pentru securitatea spațiului aerian românesc? Până la urmă, lucrurile se schimbă fundamental la nivel tactic. NATO trece de la simpla poliție aeriană la un sistem complex de apărare antiaeriană și antirachetă.
Așa cum relatează Adevarul într-o analiză detaliată a mișcărilor de trupe, noua misiune vine după activarea activității de vigilență sporită Eastern Sentry (eVA EASN) în luna septembrie a anului trecut.
„Desfăşurarea marchează trecerea de la misiunea de Poliţie Aeriană (Air Policing) a NATO la un rol mai amplu de apărare aeriană, menit să ofere Alianţei o abordare mai flexibilă în cadrul sistemului integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă (Integrated Air and Missile Defence, IAMD) pe întreg teritoriul de responsabilitate al NATO”, a transmis Alianța într-un comunicat oficial.
Instituția explică foarte clar diferența de abordare față de anii trecuți.
„Dacă misiunea tradiţională de Poliţie Aeriană era orientată în principal spre interceptarea şi controlul aeronavelor cu pilot şi fără pilot care pătrund în spaţiul aerian al NATO, noul cadru de Apărare Aeriană are rolul de a proteja teritoriul Alianţei împotriva întregului spectru de ameninţări, inclusiv: aeronave cu pilot; drone şi alte sisteme aeriene fără pilot; rachete de croazieră; rachete balistice”, precizează NATO.
Iar implementarea se face pe mai multe niveluri simultan. „Apărarea aeriană se bazează pe o abordare multistratificată, cu acoperire la 360 de grade, utilizând capabilităţi disponibile în toate domeniile operaţionale. Acestea includ aeronave aflate în serviciul de alertă de reacţie rapidă (Quick Reaction Alert – QRA), sisteme navale şi terestre de apărare antiaeriană şi antirachetă (SBAMD), precum şi sisteme destinate combaterii aeronavelor fără pilot (C-UAS)”, se mai arată în documentul citat.
Rotatia trupelor in Tarile Baltice
Dar mutările nu vizează doar România. Dincolo de cifre, Alianța execută o rotație masivă de forțe pe tot flancul estic. Turcia trimite cinci avioane F-16 și aproximativ 80 de militari la baza aeriană Ämari din Estonia.
Este o revenire istorică.
Turcii nu au mai zburat în misiuni baltice de două decenii (ultima participare având loc la baza Šiauliai din Lituania). Ei preiau acum ștafeta direct de la Forțele Aeriene Portugheze, care asigurau patrularea în Estonia încă din luna martie a acestui an.
Și italienii intră masiv în dispozitivul nordic. Forțele Aeriene Italiene trimit patru avioane Eurofighter Typhoon și peste 100 de militari în Lituania, la baza Šiauliai. Aceștia înlocuiesc practic Franța și România în cadrul misiunii de securizare a spațiului aerian baltic. Militarii români și francezi au avut rolul de națiune lider în această misiune începând din martie 2026, iar acum predau responsabilitatea conform graficului periodic de rotație al NATO.
