O rețea vastă de petroliere vechi, ruginite, dar esențiale pentru Kremlin, formează așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, transportând petrol sancționat în întreaga lume. Mărturiile unor marinari ucraineni, recrutați fără să știe în acest sistem, scot la iveală o operațiune clandestină care se bazează pe tehnologie occidentală și metode de plată opace.
Recrutare prin telefon, cu numere britanice
Procesul de recrutare este, la prima vedere, de o simplitate dezarmantă. Ofertele de muncă apar pe grupuri de WhatsApp, Telegram sau Instagram, uneori cu o descriere sumară și o dată de plecare.
„Nu știam că am fost recrutați (de flota fantomă a Rusiei), pentru că nu știam nici cine ne-a recrutat”, a dezvăluit un marinar ucrainean.
Acesta a explicat cum decurge totul: „Am stabilit totul în urma unei conversații telefonice, ne-au trimis documentele, le-am semnat, le-am trimis înapoi, ne-au dat biletele.”
Și mai interesant este modul de contact. „Au sunat pe WhatsApp folosind numere de telefon britanice”, a precizat el. Alteori, recrutarea e și mai informală, bazată pe cunoștințe. „Hai să mergem și să lucrăm împreună”, a povestit un membru al echipajului despre cum a fost abordat. Un altul a confirmat: „M-au sunat exact cum mă suni tu, am stat puțin de vorbă și mi-au oferit un post, mi-au spus: «uite nava»”.
Interviurile formale sunt rare.
Pentru angajatori, e suficient ca marinarii să aibă certificările necesare, iar pentru marinari, promisiunea unui venit stabil este de ajuns.
Tehnologie occidentală și internet de la Starlink
Flota fantomă a Rusiei, care în luna octombrie număra 3.240 de nave și transporta circa 337 de milioane de barili de petrol lunar, continuă să opereze în ciuda sancțiunilor impuse de UE, Marea Britanie și SUA. Cum vine asta? Ei bine, rețeaua se bazează pe tehnologie occidentală pentru a rămâne conectată. Marinarii ucraineni au confirmat că telefoanele prin satelit și terminalele Starlink sunt folosite frecvent la bord.
„Poate fi cumpărat printr-o companie intermediară”, a explicat un membru al echipajului. „Din câte știu, este dificil să cumperi Starlink din Ucraina acum. În alte părți ale lumii, îl poți comanda pur și simplu și îl primești prin poștă.” Acesta a adăugat sec: „Nu este o armă, oricine îl poate cumpăra”.
Iar accesul echipajului la Starlink este adesea limitat, în timp ce căpitanul îl poate folosi fără restricții pentru a comunica direct cu proprietarii navelor. Situația a atras atenția oficialilor ucraineni. „Dacă Starlink este folosit pentru a evita sancțiunile sau pentru a ocoli regulile de siguranță maritimă, acest lucru este inacceptabil”, a comentat Vladyslav Vlasiuk, reprezentantul președintelui ucrainean pentru politica de sancțiuni. „Ne așteptăm ca SpaceX să analizeze cu atenție această problemă și să ia măsuri pentru a preveni utilizarea Starlink de către flotele fantomă ale oricărei țări, inclusiv Rusia, Venezuela sau Iran”, a adăugat el.
Salarii în criptomonede și bani gheață
Mecanismul financiar care susține flota este la fel de opac. Salariile sunt plătite adesea în numerar sau în criptomonede. Richard Sanders, consilier independent pentru agenții de informații, a analizat plățile și a constatat că majoritatea au fost făcute în Tether (USDT). „Știu că folosesc USDT pentru a plăti membrii echipajului”, a spus Sanders, menționând că salariile lunare variază între 2.000 și 3.000 de dolari.
Fondurile, conform analizelor sale, provin din minerit de Bitcoin, sunt convertite în stablecoins și apoi distribuite. Sanders a identificat și o infrastructură financiară comună între flotele fantomă ale Rusiei, Venezuelei și Iranului. Doi marinari au confirmat că salariile pentru un echipaj de 30 de persoane ajung la circa 120.000 de dolari pe lună, adică aproape 1,5 milioane de dolari anual. Unii au descris munca drept „bani ușori”, în mare parte pentru că navele evită inspecțiile din porturi, efectuând transferuri de petrol direct în larg, uneori cu sistemele de localizare oprite.
Cazul Bella-1: Urmărire, arestare și documente arse
Riscurile acestei lumi subterane au ieșit la iveală în cazul petrolierului Bella-1. Nava, sancționată de SUA în 2024 pentru legături cu o companie deținută de Hezbollah, a ignorat ordinele Gărzii de Coastă americane în Caraibe și a fugit în Atlantic, declanșând o urmărire de două săptămâni. În acest timp, a încercat să-și schimbe numele în Marinera și pavilionul în unul rusesc.
Dar ce știa, pe bune, un simplu marinar? „Poate dacă ești căpitanul navei, ai putea să știi. Dar dacă ești un membru obișnuit al echipajului, ce poți să știi?” a spus unul dintre ei. Nevoia de bani este principalul motiv. „Toți trăim în Europa și este scump. Trebuie să ajutăm acasă, să ne ajutăm părinții. Trebuie să susținem Forțele Armate ale Ucrainei”, a explicat un altul.
Suspiciunile au apărut târziu. „Am petrecut opt luni pe această navă și timp de șase luni nu am avut niciun motiv să nu lucrez. Era un job obișnuit”, a povestit un marinar. Totul s-a schimbat când destinația a devenit clară. „Când ne-au anunțat că ne îndreptăm spre Venezuela, am spus: «Nu vrem să mergem». Ei au răspuns: «Mergeți în Curaçao, unde tot echipajul va fi schimbat»”.
Odată ce Garda de Coastă a început urmărirea, situația la bord a degenerat. „Am refuzat să-mi îndeplinesc atribuțiile din prima zi a urmăririi”, a spus un marinar. Altcineva a descris haosul: „Am ars toate documentele și am șters corespondența. Ce s-a întâmplat pe navă a fost teribil, întrucât spuneau că vor distruge toate contractele și restul, voiau să scape”. Nava avea și propria echipă de securitate, formată tot din ucraineni. „Aveau propriul departament de securitate pe navă, propriii «reshaly» (rezolvatori de probleme)”, a spus un martor. „Când a început urmărirea, ei au preluat controlul și a fost vina lor”, a adăugat altul. „Ironic, americanii i-au lăsat să plece, dar Serviciul de Securitate al Ucrainei îi caută acum, din câte știu.”
În final, 28 de membri ai echipajului au fost arestați, dintre care 17 erau ucraineni. Planul de a arbora pavilion rusesc pentru a scăpa de americani a eșuat. „Din câte am înțeles, aveau un plan – dacă nava devenea rusească, americanii ne-ar fi lăsat să plecăm”, a spus un membru al echipajului. „A fost o naivitate din partea lor să creadă asta.”
