Alergiile respiratorii și astmul ar putea fi prevenite printr-o metodă surprinzătoare. Un nou studiu arată că expunerea la anumiți microbi activează o memorie imunitară de lungă durată la nivelul plămânilor, blocând reacțiile alergice.
Cercetarea, condusă de prestigiosul Institut Pasteur și publicată în jurnalul științific Nature Immunology, deschide noi perspective clinice. Potrivit informațiilor citate de Antena 3, aceste descoperiri sunt cu atât mai importante cu cât numărul alergiilor respiratorii este într-o creștere exponențială în majoritatea țărilor, pe fondul poluării și al schimbărilor climatice.
Protecție de peste trei luni. Ce arată experimentul
Pentru a demonstra mecanismul, cercetătorii au realizat un experiment pe șoareci. Oamenii de știință au expus plămânii animalelor la fragmente de virusuri sau bacterii, ceea ce a declanșat „un răspuns imunitar de tip 1 (cel pe care organismul îl dezvoltă în mod natural împotriva acestor microbi)”.
Rezultatele au fost clare. Când aceiași șoareci au fost expuși simultan și la un alergen, au fost complet protejați timp de cel puțin șase săptămâni. Mai mult, studiul a arătat că „expunerea prealabilă la fragmente microbiene oferea o protecţie durabilă timp de peste trei luni”.
Riscurile în lipsa protecției inițiale
Studiul a analizat și ce se întâmplă în absența acestei expuneri controlate la microbi. Șoarecii care nu au beneficiat de protecția inițială au dezvoltat o hipersensibilitate la nivelul plămânilor.
În cazul unei noi expuneri la alergeni, situația s-a agravat dramatic. Potrivit autorilor, „reacţia alergică se amplifica în mod catastrofal”.
Descoperirea neașteptată. Memoria imunitară, stocată în plămâni
În mod tradițional, limfocitele B și T erau considerate celulele responsabile de memoria imunitară. Studiul Institutului Pasteur a scos însă la iveală rolul central al fibroblastelor, un tip de celule prezente în țesutul conjunctiv din plămâni.
Mecanismul de protecție nu este generat de celulele sistemului imunitar, ci direct de celulele structurale ale plămânilor. „Originalitatea descoperirilor noastre rezidă în natura acestei memorii, care nu se află în celulele sistemului imunitar, ci în celulele structurale ale plămânului, fibroblastele”, a explicat Lucie Peduto, cercetătoare la Institutul Pasteur, într-un comunicat.
