În SUA, Inteligența Artificială elimină 25.000 de locuri de muncă lunar

Distrugere versus creare de joburi

Impactul IA nu este unilateral, ci se manifestă pe două direcții complet opuse. Pe de o parte, avem fenomenul de substituție, unde inteligența artificială înlocuiește complet angajații umani. Aici cifrele sunt clare: aproximativ 25.000 de posturi sunt eliminate lunar în SUA din acest motiv. Pe de altă parte, există și un efect de augmentare, prin care IA crește productivitatea angajaților existenți și generează noi roluri.

Numai că balanța înclină puternic spre negativ. În timp ce 25.000 de joburi dispar, doar 9.000 de locuri de muncă noi apar, tot lunar. Asta înseamnă un deficit net de 16.000 de posturi în fiecare lună în America.

„Inteligența artificială distruge unele locuri de muncă, creează altele și face mulți lucrători mai valoroși – toate în același timp”, notează analiza.

O analiză cu nuanțe

E drept că metodologia studiului se bazează pe inferențe derivate dintr-o analiză de regresie, nu pe o numărătoare directă a posturilor pierdute și create în timp real. Chiar economiștii de la Goldman admit că lucrurile ar putea sta puțin diferit. „Analiza nu surprinde pe deplin creșterea compensatorie a angajărilor legată de investițiile în infrastructura inteligenței artificiale”, precizează aceștia. asa ca, impactul real ar putea fi ceva mai mic.

Dar asta nu schimbă fundamental problema. Locurile de muncă cele mai expuse riscului de substituție sunt cele administrative, de rutină sau din categoria „gulerelor albe” (gândiți-vă la introducere de date, facturare sau servicii pentru clienți).

Generația Z, prima lovită

V-ați întrebat vreodată de ce tinerii sunt cei mai vulnerabili? Pentru că ei ocupă, în majoritate, exact aceste roluri de rutină care sunt acum automatizate. Analiza Goldman Sachs arată că diferențele salariale și ratele șomajului dintre lucrătorii entry-level și cei cu experiență s-au mărit mare.

Studiul explică tranșant de ce se întâmplă asta.

„Fără experiența acumulată și judecata specializată care îi izolează pe lucrătorii seniori, aceștia au puține șanse de a se desprinde din funcții”.

Iar paradoxul este că, deși Generația Z este cea mai fluentă în utilizarea noilor tehnologii AI și ar putea crea noi oportunități, efectele pozitive pentru ei vor apărea mult mai lent. Beneficiile se materializează greu, iar tinerii au nevoie de abilități complet diferite pentru a putea profita de ele. Problema lor principală rămâne că rolurile de început sunt primele vizate de tăvălugul automatizării, un subiect analizat și de Ben Pascut, un consultant român în inteligență artificială cu doctorat la Cambridge, stabilit în Statele Unite.