Un juriu din New Mexico a decis marți că platformele Meta sunt dăunătoare pentru sănătatea mintală a copiilor, impunând o amendă uriașă de 375 de milioane de dolari. Deși suma reprezintă o fracțiune infimă din veniturile de 201 miliarde de dolari ale Meta proiectate pentru 2025, verdictul marchează o schimbare majoră în percepția publică privind responsabilitatea companiilor de social media.
Verdict istoric în New Mexico
Decizia de referință a venit după un proces care a durat aproape șapte săptămâni. Jurații au fost de partea procurorilor de stat, care au argumentat că Meta – compania-mamă pentru Instagram, Facebook și WhatsApp – a prioritizat profiturile în detrimentul siguranței. juriul a stabilit că Meta a încălcat Legea privind Practicile Neloiale din statul american, ascunzând ceea ce știa despre pericolele exploatării sexuale a copiilor pe platformele sale și despre impactul asupra sănătății mintale a acestora.
Mai mult, juriul a fost de acord cu acuzațiile că Meta a făcut declarații false sau înșelătoare și s-a angajat în practici comerciale „neconscionabile”, profitând de vulnerabilitatea și lipsa de experiență a copiilor. Echipa condusă de procurorul general din New Mexico, Raúl Torrez, care a dat în judecată Meta în 2023, și-a construit cazul pozând drept copii pe rețelele sociale, documentând apoi solicitările sexuale primite și răspunsul Meta.
Compania a reacționat imediat, declarând că nu este de acord cu verdictul și că va face apel. „Muncim din greu pentru a menține siguranța oamenilor pe platformele noastre și suntem transparenți în privința provocărilor legate de identificarea și eliminarea actorilor rău intenționați sau a conținutului dăunător. Vom continua să ne apărăm viguros și rămânem încrezători în bilanțul nostru privind protejarea adolescenților online”, a transmis Meta într-un comunicat.
Un val de procese lovește giganții tech
Cazul din New Mexico nu este singular. În Los Angeles, jurații încă deliberează într-un alt proces de referință care urmărește să tragă la răspundere companiile tehnologice pentru daunele aduse copiilor. Acolo, reclamanții susțin că designul platformelor Meta și YouTube a fost conceput pentru a crea dependență, în special pentru utilizatorii tineri. În același caz, TikTok și Snap au încheiat înțelegeri financiare înainte de începerea procesului.
În centrul dosarului din Los Angeles se află o tânără de 20 de ani, identificată cu inițialele „KGM”, al cărei caz ar putea determina soarta a mii de procese similare. V-ați gândit vreodată cum se testează un astfel de caz în justiție? Ei bine, cazul ei este un așa-numit „bellwether trial” (un proces-pilot) pentru a vedea cum rezistă argumentele în fața unui juriu.
„Acesta este un punct de inflexiune monumental în social media”, a declarat Matthew Bergman de la Social Media Victims Law Center, care reprezintă peste 1.000 de reclamanți. „Când am început să facem asta acum patru ani, nimeni nu credea că vom ajunge vreodată la proces. Și iată-ne, pledându-ne cazul în fața unui juriu corect și imparțial.”
Dependența de social media, comparată cu cea de opiacee
Iar lupta continuă. Un alt proces major, programat pentru această vară, aduce districtele școlare în fața companiilor de social media, în fața judecătoarei Yvonne Gonzalez Rogers din Oakland, California. Cazul, numit litigiu multidistrict (o formă de centralizare a dosarelor similare), are ca pioni principali șase districte școlare publice din întreaga țară.
Jayne Conroy, avocată în echipa reclamanților, a lucrat și în procesele care au tras la răspundere companiile farmaceutice pentru criza opioidelor. E drept că paralela este șocantă, dar ea susține că piatra de temelie a ambelor cazuri este aceeași: dependența.
„În cazul rețelelor sociale, ne concentrăm în principal pe copii și pe creierele lor în dezvoltare și pe modul în care dependența este o amenințare la adresa bunăstării lor și… pe daunele cauzate copiilor – cât de mult timp petrec online și ce fel de targetare se face”, a spus Conroy. Ea a adăugat că „știința medicală… nu este, în mod surprinzător, atât de diferită de dependența de opiacee sau de heroină. Vorbim cu toții despre reacția dopaminei.”
Avocata a mers și mai departe: „Ceea ce am reușit să demonstrăm în cazurile de opiacee este că producătorii, distribuitorii, farmaciile, știau despre riscuri, le-au minimalizat, au supra-aprovizionat, iar oamenii au murit. Aici, este în mare parte același lucru. Aceste companii știau despre riscuri, le-au ignorat, au mizat dublu pe profiturile de la advertiseri în detrimentul siguranței copiilor. Iar copiii au fost răniți și copiii au murit.”
Poziția Meta și anii de dispute legale
Companiile de social media, în schimb, au contestat ideea că produsele lor creează dependență. În timpul interogatoriului din procesul de la Los Angeles, Mark Zuckerberg a afirmat că încă este de acord cu o declarație anterioară, conform căreia cercetările științifice existente nu au demonstrat că rețelele sociale cauzează probleme de sănătate mintală.
De altfel, dependența de social media nu este recunoscută ca o tulburare oficială în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, autoritatea în comunitatea psihiatrică. Numai că presiunea publică este în creștere, venind nu doar din partea academicienilor, ci și a părinților, școlilor și legislatorilor.
Cu apeluri și eventuale negocieri, rezolvarea acestor cazuri ar putea dura ani de zile. Minda Smiley, analist la Emarketer, oferă o perspectivă nuanțată: „Deși Meta a intensificat eforturile în acest domeniu pentru a răspunde preocupărilor tot mai mari prin lansarea de funcții de siguranță, mai multe rapoarte recente sugerează că firma continuă să prioritizeze în mod agresiv adolescenții ca bază de utilizatori și nu respectă întotdeauna propriile reguli.”
