Un juriu din California a găsit giganții tehnologici Meta și Google vinovați de neglijență într-un caz de dependență de social media. Companiile au fost obligate la plata a 6 milioane de dolari unei femei a cărei sănătate mintală a fost afectată de utilizarea compulsivă a platformelor, stabilind un precedent rar în responsabilizarea Silicon Valley.
Verdict de 6 milioane de dolari
Jurații au stabilit că femeia, cunoscută public doar sub numele de Kaley, trebuie să primească despăgubiri pentru depresia și anxietatea provocate de utilizarea compulsivă a rețelelor sociale încă de la o vârstă fragedă. Suma totală de 6 milioane de dolari este împărțită în 3 milioane de dolari daune compensatorii și alte 3 milioane de dolari daune punitive. Din total, Meta a fost găsită responsabilă în proporție de 70%.
Cum vine asta, mai exact? Avocații au argumentat că aplicațiile ar trebui privite ca niște produse defecte care au contribuit direct la problemele de sănătate mintală ale lui Kaley.
O strategie juridică diferită
Timp de decenii, procesele împotriva companiilor de tehnologie s-au lovit de Secțiunea 230, o lege federală care le protejează de responsabilitatea pentru conținutul postat de utilizatori. Dar de data aceasta, avocații au avut o abordare diferită. Ei nu au vizat conținutul, ci funcționalitățile platformelor.
Procesul s-a concentrat pe caracteristicile YouTube (de la Google) și Instagram și Facebook (de la Meta), cum ar fi „algoritmii, scroll-ul infinit și filtrele de înfrumusețare”. Kaley a susținut în fața juriului că aceste funcționalități au ținut-o „lipită de telefon și au condus-o pe niște căi întunecate”.
O acuzație de produs defectuos,
Un punct de cotitură pentru Silicon Valley?
V-ați gândit vreodată ce înseamnă o astfel de sumă pentru o companie de 1,5 trilioane de dolari? La prima vedere, nu foarte mult. Însă, nu-i chiar așa simplu. Acest verdict vine în contextul în care, într-un caz separat, un juriu din New Mexico a ordonat Meta să plătească 375 de milioane de dolari pentru că nu a protejat copiii de prădătorii online. Chiar dacă suma nu va dărâma compania, criticii spun că ar putea semnala un punct de cotitură, sugerând că vor urma și alte provocări legale.
Iranul respinge planul de pace al SUA
Pe scena geopolitică, tensiunile ating cote alarmante. Guvernul iranian a respins propunerea în 15 puncte a președintelui Trump de a pune capăt războiului. Propunerea americană oferea o relaxare a sancțiunilor în schimbul încetării programului nuclear iranian. Iranul a promis însă că va continua lupta până când îi vor fi îndeplinite propriile condiții.
Printre cererile Teheranului se numără plata de despăgubiri de război și recunoașterea suveranității iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. O altă condiție cheie este ca Israelul să oprească atacurile asupra Hezbollah în Liban (o cerere pe care Israelul nu vrea să o îndeplinească).
Israelul vrea continuarea luptelor
În timp ce SUA și Iranul își fac publice cererile, Israelul pare decis să continue conflictul. Doi oficiali militari au informat că Israelul speră să continue lupta împotriva Iranului pentru „câteva săptămâni în plus”. Mai mult, o persoană informată despre operațiune a declarat că armata israeliană își va „intensifica țintirea Iranului în următoarele 48 de ore, concentrându-se pe lovirea fabricilor de armament ale Iranului”.
Iar Statele Unite iau în considerare o mișcare extrem de riscantă: sechestrarea Insulei Kharg, esențială pentru economia iraniană, deoarece peste 90% din exporturile de petrol ale țării trec pe acolo. Pentagonul a ordonat deja trimiterea a mii de parașutiști și pușcași marini în Orientul Mijlociu. totusi, Caitlin Talmadge, profesor la Massachusetts Institute of Technology, este sceptică. Talmadge spune că este „neclar de ce Iranul ar ceda la presiuni legate de Insula Kharg, când a rezistat deja unei campanii de bombardament la scară largă în ultima lună”.
