Notificarea la CNA devine obligatorie din 27 septembrie 2026 pentru unii creatori. Ce condiții trebuie îndeplinite

Creatorii sau entitățile care administrează canale accesibile publicului din România trebuie să trimită notificare către CNA dacă îndeplinesc cumulativ toate criteriile din Decizia CNA nr. 116/2026. Regula se aplică inclusiv materialelor publicate pe YouTube, Facebook, Instagram sau TikTok.

Pragul de audiență nu este suficient singur. Canalul trebuie să se adreseze românilor din țară sau din străinătate, să aibă cel puțin 100.000 de urmăritori ori abonați, inclusiv prin cumularea audienței de pe mai multe platforme, și să fi publicat minimum 24 de materiale video în ultimele 12 luni.

În plus, activitatea trebuie să aducă bani, produse, servicii sau alte beneficii. Obligația revine creatorului sau entității care administrează canalul, iar dacă același serviciu este oferit prin mai multe platforme se depune o singură notificare și se eliberează un singur aviz de furnizare.

Pentru canalele care îndeplinesc deja criteriile la 27 septembrie 2026, termenul pentru notificare este de 60 de zile. Decizia CNA stabilește când un canal de social media poate fi considerat serviciu media audiovizual la cerere, adică un serviciu în care publicul alege ce material video urmărește și când îl urmărește.

Notificarea către CNA se leagă de audiență, video și monetizare

În această categorie pot intra și canalele operate direct pe platforme mari.

Companiile care lucrează cu influenceri nu preiau obligația de notificare, dar pot avea un risc reputațional când materialele publicitare nu sunt marcate corect sau când sunt încălcate restricții privind promovarea unor produse și servicii.

Meta introduce limite pentru adolescenți, dar nu oprește automat feed-ul algoritmic

În acordul încheiat în Statele Unite, Meta nu recunoaște că a încălcat legea și nici că acuzațiile autorităților sunt adevărate. Compania s-a angajat însă să introducă măsuri pentru protejarea adolescenților pe Facebook și Instagram.

Printre obligațiile asumate apare o limită implicită de două ore pe zi pentru timpul cumulat petrecut de adolescenți pe Facebook și Instagram. Limita poate fi dezactivată cu acordul părinților, iar utilizatorii tineri vor primi notificări după 60 și 90 de minute, apoi la fiecare 15 minute.

Între miezul nopții și 6 dimineața, adolescenții nu vor putea folosi Facebook și Instagram. În timpul programului școlar, între 08:00 și 15:00, notificările vor fi oprite. Numărul de like-uri va fi ascuns implicit atât la propriile postări, cât și la postările altor utilizatori.

Meta va bloca și anumite filtre de editare a fotografiilor, descrise de companie drept filtre „extreme”. În schimb, feed-ul algoritmic și redarea automată a clipurilor nu vor fi dezactivate automat, deși aceste mecanisme au fost criticate pentru contribuția lor la timpul mare petrecut în aplicație. Ambele funcții pot fi oprite din setările platformelor și pot fi gestionate de părinți.

Acordul prevede și dezvoltarea unor sisteme de „age assurance”, adică metode tehnice de stabilire a vârstei utilizatorilor, pentru utilizatorii Facebook și Instagram din statele care au semnat înțelegerea. Variantele prevăzute includ verificarea identității sau estimarea vârstei prin analiza feței.

O parte importantă din sumă depinde însă de alte platforme. Aproximativ 30% din suma totală, adică în jur de 5,3 miliarde de dolari, ar urma să fie plătiți de Meta doar dacă YouTube și TikTok acceptă măsuri similare, inclusiv o limită de o oră pe zi, Night Mode și verificarea vârstei. Dacă acceptă, cele două platforme ar trebui să plătească la rândul lor o sumă echivalentă.

Statele americane au susținut că Meta și-a proiectat intenționat platformele pentru a-i ține pe copii online cât mai mult timp și că ar fi colectat date despre copii fără acordul părinților. Acordul nu reprezintă o recunoaștere a vinovăției și nu confirmă acuzațiile statelor.

„Ideea că rețelele sociale ar fi principala cauză a problemelor de sănătate mintală ale copiilor nu este susținută de cercetare”, a spus Jacqueline Nesi, profesor de psihiatrie la Brown University, într-un interviu acordat publicației New York Times.

Cercetările invocate în jurul acestui litigiu descriu o relație mai complicată între folosirea intensă a rețelelor sociale și sănătatea mintală. Timpul petrecut online poate reduce timpul pentru somn, sport sau interacțiuni față în față și poate fi asociat cu anxietatea, iar feed-urile algoritmice pot amplifica inclusiv conținut legat de tulburările alimentare.