Vremea firmelor înființate cu un leu în buzunar a apus pentru o parte importantă a antreprenorilor din România. Un pachet de măsuri fiscale, asumat de Guvern și trimis deja spre promulgare, redesenează regulile jocului pentru societățile cu răspundere limitată. Cea mai vizibilă schimbare: obligația de a majora capitalul social la 5.000 de lei pentru firmele care depășesc un anumit prag de venituri. Sancțiunea pentru nerespectare nu este o amendă clasică, ci una mult mai dură: riscul dizolvării.
Adio, SRL cu 1 leu? Cine trebuie să majoreze capitalul social
Regula capitalului social minim de 1 leu, care a permis înființarea a sute de mii de firme în ultimii ani, devine istorie, dar nu pentru toată lumea. Schimbarea se aplică diferit, în funcție de momentul înființării și de performanța financiară a companiei.
Pentru antreprenorii care abia acum pornesc la drum, pragul minim al capitalului social la înființarea unui SRL crește de la valoarea simbolică de 1 leu la 500 de lei. Este o barieră de intrare încă redusă, dar care semnalează o intenție clară de a descuraja înființarea firmelor fără o bază financiară minimă.
Adevărata provocare apare pentru societățile deja existente. Obligația de a majora capitalul social la 5.000 de lei nu este universală. Ea se activează doar în momentul în care cifra de afaceri netă a companiei, înregistrată în exercițiul financiar precedent, depășește pragul de 400.000 de lei. Firmele care rămân sub această valoare pot funcționa în continuare cu capitalul social actual, chiar dacă este de doar 1 leu.
Termene-limită și riscul de dizolvare. Ce se întâmplă dacă nu plătești
Legiuitorul a prevăzut un calendar precis pentru conformare, dar și o sancțiune drastică. Termenele diferă în funcție de situația firmei la momentul intrării în vigoare a legii.
Firmele care, la data intrării legii în vigoare, aveau deja o cifră de afaceri peste 400.000 de lei, beneficiază de o perioadă de tranziție de maximum doi ani pentru a realiza majorarea capitalului la 5.000 de lei.
Pentru companiile care vor depăși acest prag de venituri în anii următori, regula este alta: au la dispoziție timp până la sfârșitul exercițiului financiar următor celui în care au sărit peste pragul de 400.000 lei pentru a se conforma. Concret, dacă o firmă depășește acest prag în bilanțul pe 2025, trebuie să facă majorarea până la finalul anului 2026.
Care este riscul real? Nu vorbim de o amendă de la ANAF, ci de o consecință mult mai gravă: dizolvarea societății. Potrivit avocaților de la Filip & Company, care au analizat proiectul, dizolvarea poate fi cerută în instanță de orice persoană interesată sau chiar de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Există totuși o portiță de scăpare: societatea își poate completa capitalul social oricând, până la data la care hotărârea de dizolvare rămâne definitivă, evitând astfel radierea.
Mai mult decât capitalul social: reguli noi la vânzarea firmei și inactivitate fiscală
Pachetul legislativ nu se oprește doar la capitalul social. Aduce modificări substanțiale și în alte două zone critice: vânzarea părților sociale și declararea inactivității fiscale.
La vânzarea unei firme (cesiunea părților sociale care duce la schimbarea controlului), procedura se complică. Orice astfel de tranzacție trebuie notificată la ANAF în termen de 15 zile. Problema majoră apare dacă firma vândută are datorii la stat. În acest caz, cumpărătorul sau societatea însăși trebuie să constituie garanții în favoarea ANAF, egale cu valoarea datoriilor. Fără acordul Fiscului pe aceste garanții, ONRC nu va înregistra transferul de proprietate. Practic, o firmă cu datorii devine mult mai greu de vândut. Dacă datoriile nu sunt plătite în 60 de zile de la înregistrarea cesiunii, ANAF execută garanțiile.
O altă noutate vizează inactivitatea fiscală. Începând cu 1 ianuarie 2026, o firmă poate fi declarată inactivă și înscrisă pe lista neagră a ANAF din două motive noi:
- Dacă nu are un cont de plăți deschis în România sau un cont la Trezoreria Statului.
- Dacă nu depune situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la scadența legală.
Consecințele inactivității fiscale sunt imediate și severe, blocând practic activitatea economică a firmei.
Ce faci dacă ai greșit bilanțul? O portiță de scăpare
Dar ce se întâmplă dacă cifra de afaceri a fost calculată greșit și te-a aruncat, pe hârtie, peste pragul de 400.000 de lei, declanșând obligația majorării capitalului? Legislația fiscală permite corectarea situațiilor financiare anuale depuse.
Potrivit specialiștilor contabili, o eroare precum completarea greșită a indicatorilor din bilanț poate fi remediată. Procedura implică întocmirea unui nou set de situații financiare corectate, însoțite de o declarație pe propria răspundere a administratorului care explică motivul redepunerii. Aceste documente se depun la unitatea teritorială ANAF.
Atenție, însă, la termen. Corecția pentru bilanțul unui an se poate face cel târziu până la termenul de depunere a bilanțului pentru anul următor. De exemplu, o eroare în bilanțul pe 2025 poate fi corectată până la termenul de depunere a situațiilor financiare pentru 2026. Este o soluție tehnică, dar esențială pentru firmele care se găsesc la limită și a căror soartă depinde de acuratețea cifrelor raportate.
