România se numără printre statele europene cu cea mai mare pondere de tineri antreprenori, aproximativ 10,3% dintre persoanele care lucrează pe cont propriu având între 20 și 29 de ani. Numai că, dincolo de cifre, realitatea este adesea brutală, mulți eșuând în primele șase luni, împinși în afaceri mai degrabă de lipsa unui loc de muncă stabil decât de un vis bine conturat.
Mitul libertății și prețul ei
Trecerea de la angajat la antreprenor este vândută de mulți speakeri motivaționali drept biletul de aur spre independență. Imaginea este cea a unui antreprenor „falnic, cu privirea dârză, luptând cu toate greutățile”, explică antreprenorul Cristian China-Birta.
Dar realitatea e mai puțin poetică. „Numai că, uneori privirea ta de antreprenor nu e mai așa de dârză. E foarte, foarte important ca oamenii să se apuce de antreprenoriat doar cu Excel-ul în față și să-și facă un exercițiu extrem de important. Care sunt punctele pro să devii antreprenor? Care sunt punctele contra? Și în același timp să facă același lucru pentru meseria de angajat”, susține el.
Libertatea, principalul argument, vine la pachet cu un cost imens. „Când ești antreprenor câștigi o libertate iesit din comun de mare față de statutul de angajat. Doar că atenție, e o vorbă în antreprenoriat, antreprenorul are libertatea de a munci cele 24 de ore, când vrea el și când consideră de cuviință”, subliniază China-Birta. Și totuși, pentru unii, merită. „Chiar dacă e îngrozitor de greu și foarte complicat, faptul că ai libertatea de a decide tu pentru tine e extrem de important pentru o categorie de oameni”, adaugă el, avertizând însă: „Dacă nu te mână din spate exact dorința asta de a fi tu liber și a decide oricât de greu ar fi, nu o să iasă. Pentru că această libertate vine la pachet cu îngrozitor de multă responsabilitate”.
De la salariu fix la stomacul tăiat
V-ați gândit vreodată cum e să nu mai aștepți salariul la o dată fixă? Aici e poate cea mai mare diferență. Predictibilitatea financiară dispare complet.
„Atunci când ești angajat, e totuși acoperită de faptul că îți intră salariul și altă grijă n-ai decât să-ți faci treaba. Aici nu știi când intră banii. Trebuie să te lupți pentru ei, trebuie să vinzi”, afirmă Cristian China-Birta. Iar lupta nu se termină la facturare. „Și nu-i că ai facturat 1000 de euro și îi iei pe toți. Trebuie să ia și statul. Impozitele… când vine celebra 25-a a lunii și zice statul: dă și mie niște bani, cam se taie stomacul antreprenorului. Mai sunt și cheltuielile: contabilitatea, întreținerea firmei”.
Eșec în 6 luni din lipsa educației
De ce clachează atât de mulți tineri la început de drum? Consilierul vocațional Aurora Oprea are un răspuns tranșant: lipsa de pregătire. „Lipsa educației financiare în școli naște dezamăgiri mari, prăpăstii între ceea ce poate face un tânăr antreprenor, visul pe care îl are și realitatea pe care nu o cunoaște”, explică ea.
Eșecul rapid, în primele șase luni, este adesea cauzat de o neînțelegere a mediului de afaceri românesc. „Cumulul de cunoștințe pe care le deține o persoană care obține un job creează mediul oportun pentru a încolți ideea de a fi independent. Ori lipsa studiului asupra a ceea ce înseamnă în România antreprenoriatul duce la eșec în primele 6 luni”, mai spune Oprea.
Sfatul ei este, pe bune, contra-intuitiv pentru visători: nu-ți da demisia prea repede. „Când te-ai desprins de nava-mamă și îți dai demisia, o faci doar când deja ai pus afacerea pe picioare”. Mai mult, un job poate fi cea mai bună școală (și gratuită, pe deasupra). „Un tânăr care se aruncă în iluzia antreprenoriatului trebuie să studieze legislație, contabilitate, piața pe care intră, să-i compare pe cei care au reușit cu cei care au închis după 6 luni. La un loc de muncă, aparent, ești legat de glie, dar ai posibilitatea să studiezi fiecare aspect: managementul locului, resursele umane, bilanțul contabil, să vezi cum abordează problemele superiorii tăi – iar asta este o școală gratuită. Ori tu, îți iei visele și pleci, fără să te gândești cât de descoperit rămâi: fără asigurare medicală, toate celelalte asigurări derivate salariale obligatorii și asta începând cu prima zi după demisie”.
Capcana profitului cheltuit prea devreme
O altă capcană frecventă este gestionarea primilor bani. Specialistul HR Corina Petcu Nan atrage atenția asupra tentației de a cheltui profitul pentru a afișa un succes care, în realitate, nu este încă solid.
„Una dintre cele mai mari greșeli pe care le fac tinerii la început e să scoată bani din firmă ca să pară că au reușit – mașini, vacanțe, lifestyle. În realitate, acei bani ar trebui reinvestiți pentru dezvoltare și siguranță„, spune ea.
Recomandarea ei este clară.
„Antreprenoriatul nu începe cu libertate, ci cu disciplină. Standardele pe care ți le impui de la început determină cât de departe ajungi.” Ca reper, cel puțin un sfert din încasări ar trebui să rămână profit, restul acoperind costurile de vânzare, produsul și cheltuielile administrative.
Interesul pentru antreprenoriat este, într-adevăr, în creștere. Datele Eurostat arată că peste 2 milioane de tineri din Uniunea Europeană lucrau pe cont propriu în 2025. Cu 10,3% din totalul persoanelor care desfășoară activități independente având între 20 și 29 de ani, România se plasează în topul UE la acest capitol.
Însă aceste cifre trebuie privite în context. În același an, 2025, doar aproximativ 52% dintre tinerii români din aceeași categorie de vârstă aveau un loc de muncă, mult sub media europeană de peste 65%. Diferența sugerează că, pentru mulți, decizia de a porni o afacere nu este doar o opțiune, ci o necesitate născută din dificultatea de a găsi un job stabil, ceea ce îi aruncă în luptă nepregătiți.
