NATO îndeamnă Guvernul să mărească cheltuielile pentru apărare

51

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut guvernului Pedro Sánchez să continue să crească cheltuielile pentru apărare pentru a ajunge la 2% din Produsul Intern Brut (PIB), deși a lăudat ajutorul Spaniei pentru Ucraina și participarea acesteia la misiunile Alianței Atlantice.

În interviurile acordate la Antena 3 și La Sexta, el a susținut că este „destul de impresionat” de contribuția Spaniei la NATO și, de asemenea, de sprijinul „semnificativ” acordat Ucrainei, atât militar, cât și economic.

Printre aceste ajutoare, el a evidențiat sistemele de apărare antiaeriană, esențiale acum pentru ca Ucraina să se poată apăra de atacurile pe care Rusia le comite împotriva infrastructurilor critice prin intermediul dronelor sau rachetelor.

Luni, în fața Adunării Parlamentare a NATO, Stoltenberg a susținut deja necesitatea ca țările Alianței să continue să crească cheltuielile militare și a susținut că ținta de 2% nu trebuie luată drept „un plafon”, ci mai degrabă „un prag”.

În acest sens, liderul NATO a recunoscut că țările și-au redus bugetele de apărare după Războiul Rece, dar acum războiul din Ucraina a arătat necesitatea creșterii respectivei investiții în securitate. „Îndemn (Spania) ca acest angajament să fie și mai mare pentru a ajunge la 2%”, a susținut el, recunoscând însă că angajamentul Guvernului de a atinge această cifră a fost „clar”.

Stoltenberg a insistat că Spania este un aliat „angajat și foarte valoros” pentru NATO și a demonstrat acest lucru în ultimii ani prin participarea sa la misiuni internaționale, printre care s-a remarcat lupta împotriva terorismului în Irak.

război lung

După cum a recunoscut el, deși războaiele sunt „imprevizibile”, trebuie să fii pregătit pentru un conflict „pe termen lung”, deoarece consideră că Rusia este dispusă să supună poporul ucrainean „la suferințe teribile”.

În opinia sa, războiul se va încheia la o masă de negocieri, dar el a îndemnat să mențină ajutorul Ucrainei pentru că cu cât forța sa pe câmpul de luptă este mai mare, cu atât va fi mai mare în acel dialog.

„Plătim consecințele în euro sau dolari, ei o fac în sânge”, și-a amintit el, aprofundând în faptul că o eventuală victorie a Rusiei i-ar da președintelui său, Vladimir Putin, ideea că „dacă folosește forța brută, „dacă folosește forța brută,” el poate realiza ceea ce dorește”. „Vrem pace și cel mai bun mod de a o atinge este sprijinirea Ucrainei”, a conchis el.

În plus, el a recunoscut că nu există „dovezi” că Rusia poate ataca orice țară din Alianța Atlantică, deși a reamintit de consolidarea capacităților de pe flancul estic pentru a-i transmite lui Putin un mesaj „clar” de descurajare și protecție colectivă. „Toți pentru unul și unul pentru toți”, a subliniat el cu referire la articolul 5 din Tratatul NATO, care stabilește că un atac asupra unuia dintre membrii săi va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe.

Din acest răspuns, el a extras racheta căzută în Polonia săptămâna trecută, despre care a insistat că ancheta preliminară indică faptul că a fost o rachetă ucraineană sau tensiunile din Marea Baltică între luptătorii ruși și navele NATO, pe care Stoltenberg a descris-o ca fiind. „incident” la care trebuie răspuns „calm și ferm.

Sursa: www.epe.es

Citește și
Spune ce crezi