Paradoxul în România: De la 10 la 2 angajați pentru un pensionar

„Este o schimbare profundă de mentalitate”, a remarcat Skertsos, subliniind că generațiile de astăzi operează cu criterii complet diferite față de cele din trecut.

Raportul angajați-pensionari, în cădere liberă

Gravitatea problemei a fost subliniată și de Tomasz Koźluk, economist senior la OCDE. Hai să vedem cifrele. Dacă în anii 1960 raportul dintre persoanele în vârstă și populația activă era de 1 la 10, acum a ajuns la 1 la 3. Și nu se oprește aici. În deceniile următoare, se așteaptă ca acest raport să ajungă la 1 la 2. V-ați gândit vreodată cum va arăta sistemul de pensii atunci?

Consecințele sunt profunde: presiune uriașă pe pensii și pe costurile de sănătate, un deficit tot mai mare de forță de muncă și o incertitudine majoră legată de productivitate. „Îmbătrânirea este previzibilă, dar adesea reacționăm prea lent”, a avertizat Koźluk, sugerând că tehnologia, în special inteligența artificială, ar putea fi o parte a soluției.

Un stat al bunăstării pentru o populație care nu mai există

Arnstein Aassve, profesor de demografie la Universitatea Bocconi, a vorbit despre un adevărat „șoc al realității”. El a explicat, pe bune, că statul bunăstării, așa cum îl știm, a fost conceput pentru o structură demografică ce nu mai există de mult. E drept că sistemele actuale sunt depășite.

„Nu ne putem întoarce în trecut – trebuie să construim politici pentru viitor”, a subliniat el. Aceste politici trebuie regândite fie pentru a menține populația, fie pentru a stimula creșterea economică prin productivitate și reforme. Dar generația tânără, mare mai redusă numeric, pune deja o presiune imensă pe economie.

„Îmbătrânim înainte de a ne îmbogăți”

Un raport recent al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) confirmă că îmbătrânirea populației a început deja să frâneze creșterea economică. Pentru Europa emergentă (adică țările baltice, cele din Balcani și Europa de Est, inclusiv România), scăderea ponderii persoanelor active va reduce anual creșterea PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale între 2024 și 2050.

Cifrele vorbesc de la sine.

Beata Javorcik, directorul economic al BERD, a fost tranșantă: „Chiar și astăzi, demografia erodează creșterea nivelului de trai și va reprezenta un vânt potrivnic pentru creșterea PIB-ului în viitor”. Mai mult, ea a avertizat că națiunile post-comuniste „îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți”, atingând o vârstă mediană de 37 de ani la un PIB mediu pe cap de locuitor de doar 10.000 de dolari.

Ce e de făcut? O discuție matură

Raportul BERD arată că stimulentele pentru creșterea natalității nu au produs rezultate durabile în nicio țară. Nici migrația la nivelul necesar nu este o soluție acceptabilă politic, iar cetățenii sunt „ambivalenți” când vine vorba de inteligența artificială. Singura soluție reală, spune Javorcik, este ca oamenii să muncească mai mult timp, ceea ce implică recalificare și, posibil, modificarea schemelor de pensii.

Numai că asta necesită curaj politic. „Avem nevoie de o discuție matură cu alegătorii despre situația reală, pentru că oamenii tind de obicei să subestimeze importanța tendințelor demografice”, a spus ea. Mesajul final a fost direcționat către cei care vor simți cel mai puternic impactul. „Trebuie să informăm, în special alegătorii tineri, deoarece ei sunt cei care vor duce povara schemelor de pensii bazate pe principiul solidarității între generații”, a încheiat directoarea BERD.