O dietă bogată în pește, fructe și legume, dar săracă în zahăr și sodiu, ar putea fi cheia longevității, conform unui nou studiu. Cercetarea, care a analizat pentru prima dată în detaliu obiceiurile alimentare ale copiilor de centenari, se întinde pe o perioadă de 20 de ani și oferă indicii prețioase pentru oricine vrea să trăiască mai mult și mai sănătos.
O moștenire dincolo de gene
Cercetătorii de la Universitatea Tufts au publicat în prestigioasa revistă Science primul studiu cuprinzător care analizează dieta descendenților de centenari, persoane care împărtășesc atât genele longevității, cât și o parte din mediul de viață al părinților lor. Deși genetica explică aproximativ 50% din variația vârstei la deces, factori precum nutriția joacă un rol major. Și, spre deosebire de gene, alimentația poate fi controlată.
„Nutriția este un factor de impact, non-genetic, care se află sub controlul unei persoane și care ar putea influența cât de mult trăiește și cât de mult trăiește o viață sănătoasă”, a declarat Erfei Zhao, autorul studiului.
Rezultate concrete după 20 de ani
Studiul a început la Universitatea din Boston încă din 2005, când copiii adulți ai centenarilor aveau în jur de 70 de ani. Acum, după două decenii de date, mulți dintre participanți au ajuns la 90 de ani, iar rezultatele sunt clare. Paola Sebastiani, un alt autor al studiului, a confirmat acest lucru: „Urmărind acum descendenții centenarilor timp de 20 de ani, știm că, în ansamblu, aceștia au înregistrat riscuri mare mai mici de accident vascular cerebral, demență, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare.”
Diferențele sunt semnificative.
Comparând dieta lor cu cea a persoanelor ai căror părinți nu au atins vârste la fel de înaintate, cercetătorii au descoperit un contrast clar. Copiii centenarilor consumau cantități mai mari de pește, fructe și legume, în timp ce aportul de zahăr și, mai ales, de sodiu era substanțial mai mic.
Nu-i chiar așa simplu
Dar cum vine asta, e de ajuns să mâncăm mai mult pește și gata? Ei bine, lucrurile stau puțin diferit. Nu este vorba de un singur aliment magic, ci de un întreg model alimentar care susține sănătatea metabolică, a inimii și a creierului. Cercetătorii spun că „aceste elemente pot reprezenta căi comportamentale care completează sau amplifică reziliența biologică moștenită”.
Iar Dr. Zhao explică mai pe larg: „Nu este vorba doar de un singur aliment și nu doar de nutriție și de a ‘mânca sănătos’ în sine, ceea ce va ajuta pe cineva să atingă pragul de 100 de ani. Este o varietate de factori de mediu și genetici pe care abia începem să-i deslușim.”
Provocarea accesibilității
Dincolo de cifre, studiul ridică o problemă socială importantă. Pentru ca aceste descoperiri să ajute pe toată lumea, e nevoie de educație și de accesibilitate. Cercetătorii subliniază nevoia de a-i învăța pe oameni (indiferent de nivelul socioeconomic) să consume mai multe cereale integrale, fasole, tofu și alte leguminoase.
„Trebuie, si, să găsim modalități de a face mai accesibil și mai convenabil pentru oameni să mănânce mai multe fructe și legume, pește și alte alimente mai sănătoase”, a adăugat co-autorul Andres Ardisson Korat.
Până la urmă, miza nu este doar adăugarea de ani la viață, ci de viață la ani. Dr. Sebastiani încheie pe o notă optimistă: „Scopul nostru nu este pur și simplu să găsim modalități de a ajuta oamenii să trăiască mai mult, ci să-i ajutăm să găsească modalități de a fi mai sănătoși pe măsură ce îmbătrânesc. Cred că acest studiu, în anii următori, plus alte cercetări pe care le facem, ne vor ajuta să atingem acest obiectiv pentru mai mulți oameni, indiferent de ceea ce se află în genele lor.”
