Posibilitatea lui Trump de a retrage SUA din NATO, o lege din 2023 îi blochează planul

Tensiuni pe axa Washington-Europa

Nemulțumirea Washingtonului vizează în principal refuzul unor state europene de a sprijini campania militară împotriva Iranului. Divergențele au alimentat o criză profundă în cadrul alianței, considerată de unii oficiali drept cea mai gravă din ultimele decenii. Spania a restricționat deja accesul aeronavelor americane în spațiul său aerian, iar Franța a impus condiții similare pentru transporturile militare.

Până la urmă, care e miza reală? Se pare că declarațiile lui Trump au stârnit îngrijorări majore în rândul aliaților europeni, care încearcă să înțeleagă dacă acestea reprezintă o strategie de presiune, inclusiv pentru a obține sprijin în gestionarea blocadei din Strâmtoarea Ormuz.

Front comun european la Helsinki

Iar reacția Europei pare să fie una de consolidare internă. Săptămâna trecută, la Helsinki, zece lideri europeni s-au reunit pentru o cină privată, fără oficiali și consilieri, în atmosfera intimă a Muzeului Mannerheim. Participanții – inclusiv lideri din Regatul Unit, Suedia, Finlanda și Norvegia – au convenit că nu vor susține implicarea militară în conflictul cu Iranul, invocând lipsa consultării prealabile.

Grupul de state participante (care include și Danemarca, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania și Olanda) este descris ca fiind mai unit ca niciodată. Un diplomat european a afirmat că Trump a „deteriorat” relația transatlantică, contribuind la consolidarea poziției comune a Europei. Mai mult, un alt oficial a sugerat că SUA trebuie acum să gestioneze consecințele propriei decizii de a ataca Iranul.

Poate Trump retrage SUA din NATO?

Dar poate Trump, pe bune, să scoată America din NATO cu o simplă semnătură? Lucrurile stau puțin diferit. Chiar dacă președintele ar anunța o schimbare de poziție, procesul de ieșire ar întâmpina obstacole juridice semnificative.

O lege adoptată în 2023 prevede că o astfel de decizie necesită aprobarea a două treimi din Senat.

Un obstacol juridic major.

În plus, lideri politici din ambele partide au subliniat că SUA vor rămâne parte a NATO. Premierul britanic Keir Starmer, o țintă frecventă a criticilor lui Trump, a reiterat sprijinul pentru alianță, descriind-o drept „cea mai eficientă alianță militară din istorie”.

Miza existențială a flancului estic

Numai că, dincolo de jocurile politice, pentru unele state, în special cele din estul Europei, miza este una existențială. Amenințarea reprezentată de Rusia rămâne un factor central, iar unitatea alianței este considerată esențială. Secretarul general Mark Rutte a adoptat o abordare precaută pentru a preveni escaladarea tensiunilor, însă oficialii recunosc că presiunea constantă exercitată de Washington afectează credibilitatea Articolului 5.

În acest context, ministrul apărării din Estonia, Hanno Pevkur, a avertizat că diviziunile interne transmit un semnal de slăbiciune, care ar putea fi exploatat de Vladimir Putin. Chiar dacă o retragere a SUA nu pare iminentă, incertitudinea generată de administrația Trump afectează deja funcționarea alianței. Pentru aliați, întrebarea nu mai este doar dacă Statele Unite vor rămâne în NATO, ci cât de solidă mai este, în practică, relația care a stat la baza securității europene timp de peste șapte decenii.