Prețurile apartamentelor din Capitală au sărit în aer cu 17% în ultimul an, un record național atât pentru locuințele noi, cât și pentru cele vechi. Și totuși, românii nu se mai înghesuie la ghișeele notarilor. Începutul lui 2026 găsește piața imobiliară într-un paradox: scumpiri vizibile la o lună la alta, dar o prudență tot mai mare din partea cumpărătorilor. Motivul? Cheltuielile de zi cu zi sunt mai mari, creditele încă restrictive, iar decizia de a cumpăra o locuință se ia după o analiză mult mai amănunțită. Acest articol compilează toate datele esențiale despre prețurile din marile orașe și explică de ce piața pare să fi intrat într-o nouă etapă, una a așteptării.
O piață pe două viteze
Anul 2026 a debutat cu prețuri mai mari, dar și cu un sentiment general de precauție. Specialiștii din piață anticipează o perioadă de acalmie în primul trimestru, timp în care cumpărătorii se adaptează la noile realități financiare. „Creșterea prețurilor ar putea fi mai lentă în 2026. Cel mai probabil, piața se va așeza după primul trimestru”, estimează Daniel Crainic, director de marketing la Imobiliare.ro. Potrivit acestuia, românii au nevoie de timp pentru a digera costurile mai ridicate, ceea ce va duce, pentru unii, la amânarea deciziei de cumpărare. Abia după această perioadă de ajustare, numărul tranzacțiilor ar putea reveni pe un trend ascendent, însă fără frenezia anilor trecuți.
Datele arată o fragmentare tot mai evidentă a pieței. Diferențele dintre marile orașe se adâncesc, la fel și decalajul dintre apartamentele noi și cele din blocurile vechi. Cumpărătorii nu mai acționează impulsiv. Perioada de tranzacționare se lungește, permițând o analiză detaliată a tuturor aspectelor: de la soliditatea financiară a dezvoltatorului și istoricul său de proiecte livrate, până la verificarea minuțioasă a documentației și a perspectivelor reale de închiriere sau revânzare.
Harta prețurilor: Clujul conduce, Bucureștiul accelerează
Cluj-Napoca refuză să cedeze titlul de cel mai scump oraș din România. Aici, prețul mediu pentru apartamentele noi a depășit pragul de 3.300 de euro pe metru pătrat util. Interesant este că ritmul anual de creștere a fost cel mai lent dintre marile centre urbane, de doar 5%. În schimb, apartamentele vechi s-au scumpit într-un ritm mai alert, cu 11% într-un an, ajungând la o medie de 3.227 euro/mp, aproape egalând prețul celor noi.
Capitala recuperează însă teren cu cele mai puternice scumpiri din țară. Un avans de 17% pe ambele segmente, nou și vechi, a dus prețul mediu pentru un apartament nou la circa 2.500 euro/mp. Doar în luna decembrie, avansul a fost de 3%, cel mai rapid din țară. Locuințele vechi din București rămân ceva mai accesibile, cu o medie de 2.159 euro/mp.
„Românii au cheltuieli mai mari și au nevoie de timp pentru a se adapta la noua realitate, ceea ce va duce, pentru unii, la amânarea deciziei de cumpărare.” – Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro
Brașovul se remarcă printr-o dinamică aparte. Aici, apartamentele noi s-au scumpit mai repede decât cele vechi. Prețul mediu pentru o locuință nou construită a atins 2.698 euro/mp, după o creștere anuală de 11%, în timp ce segmentul vechi a avansat cu 9%, până la 2.166 euro/mp.
În Timișoara, diferența dintre cele două piețe este una dintre cele mai mari din țară. Apartamentele noi se vând cu 2.131 euro/mp, în timp ce cele vechi au cel mai redus nivel dintre marile orașe analizate: 1.820 euro/mp. Totuși, ritmul de creștere a fost mai rapid pe piața veche, cu 12% într-un an. O tendință similară se observă și la Constanța, unde apartamentele vechi s-au scumpit cu 13% (până la 1.916 euro/mp), față de o creștere moderată de 6% la cele noi (2.058 euro/mp).
Iași, ultima redută sub 2.000 de euro
Pentru cei care caută prețuri mai blânde, Iașiul rămâne cea mai accesibilă piață rezidențială majoră din țară. Chiar și după o majorare anuală de 11%, prețul mediu pentru locuințele noi se menține sub pragul psihologic de 2.000 de euro, la 1.972 euro/mp util. Pe piața veche, nivelul este foarte apropiat, de 1.904 euro/mp.
Această realitate a prețurilor, cu discrepanțe uriașe de la un oraș la altul, conturează o imagine complexă a pieței. Nu mai există o tendință unică la nivel național. Fiecare centru urban are propria sa dinamică, influențată de cererea locală, de puterea de cumpărare și de stocul de locuințe disponibile. Ceea ce este clar, însă, este că perioada achizițiilor făcute pe nerăsuflate pare să fi apus. Cumpărătorul din 2026 este mai informat, mai calculat și mult mai puțin dispus să facă un compromis financiar major fără o justificare solidă.
Sursă: Forbes.ro
