Două proiecte majore de consolidare a unor clădiri cu risc seismic I din București stau pe loc din cauza unei minorități. Deși majoritatea locatarilor au fost de acord cu lucrările, câțiva proprietari refuză să își părăsească apartamentele, iar autoritățile nu pot deschide șantierele.
Situația de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și Calea Victoriei
Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) are banii și actele gata. Dar utilajele nu pot intra în teren.
„Vrem să consolidăm, cu fonduri nerambursabile, blocuri de locuințe aflate în risc seismic I. Majoritatea locatarilor își doresc, dar 10% se opun și blochează proiectul”, a transmis instituția într-o postare pe Facebook.
Așa cum arată datele publicate recent de Libertatea, funcționarii se lovesc de un zid administrativ greu de trecut.
„La ambele, avem deja finalizate de aproape un an autorizații de construire, contracte de finanțare, proceduri de achiziție pentru desemnarea constructorilor”, au precizat reprezentanții Primăriei.
Primul caz concret se află pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. Aici, o mână de oameni ține pe loc zeci de vecini.
„Un exemplu este blocul de locuințe de pe Bd. Nicolae Bălcescu, unde 32 de familii își doresc consolidarea și deja au fost relocate, alte 8 familii nu-și doresc să plece și blochează proiectul. Situația se va clarifica în instanță și luăm în calcul inclusiv recuperarea cheltuielilor făcute cu pregătirea acestui proiect”, a anunțat municipalitatea.
Iar scenariul se repetă la indigo într-un imobil situat pe Calea Victoriei.
„Aici, dintr-un total de 90 de familii, 70 doresc consolidarea, 20 refuză. Din cauza celor din urmă, blocul nu poate fi consolidat”, se mai arată în comunicatul oficial.
De ce refuză bucureștenii să plece din case
V-ați gândit vreodată de ce ar refuza cineva să i se repare gratuit o clădire care stă să cadă la primul cutremur serios? Motivele invocate sunt pur economice.
„Fie au spații comerciale la parterul blocului și nu vor ca activitatea comercială să sufere pe perioada lucrărilor; sau au apartamente închiriate și, si ar pierde câștigurile; alții și-au renovat locuințele și le pare rău că au cheltuit banii”, a explicat Primăria Capitalei.
Numai că aici intervine un vid legislativ masiv. Legea cere acordul a jumătate plus unu dintre locatari pentru demararea procedurilor.
„Asociațiile de proprietari sunt cele care vin către noi și ne solicită consolidarea imobilului. Pentru a intra în program, trebuie să existe o hotărâre a asociației, semnată de 50% + 1 din proprietari”, spun oficialii.
Dar ce faci cu restul?
„Legea nu spune, însă, cum pot fi convinși restul locatarilor, care refuză să-și elibereze locuințele pe perioada lucrărilor”, subliniază sursa citată.
Costuri uriașe și cazare gratuită pe durata lucrărilor
Șantierul nu este o simplă reabilitare termică, ci o intervenție structurală de amploare.
„Consolidarea unui bloc este o lucrare mult mai complexă și mai costisitoare decât reabilitarea. Durează, de obicei, doi ani, perioadă în care asigurăm GRATUIT relocarea sau cazarea proprietarilor fie în locuințe de necesitate ale primăriei, fie în chirii decontate”, detaliază reprezentanții PMB.
Nota de plată este acoperită în proporție de 90% din fonduri nerambursabile. Diferența este achitată inițial de Primăria Capitalei, care își recuperează apoi banii de la oameni.
„Circa 90% din costuri sunt acoperite de finanțările nerambursabile, iar restul de PMB, cu recuperarea banilor de la proprietari într-un interval de timp de până la 15 ani. Spre exemplu, pentru un apartament de 100 mp, un proprietar ar avea de plătit 10.000, 15.000 de euro (eșalonat în 5 până la 15 ani)”, arată calculele oficiale.
„Este vorba despre siguranța celor care locuiesc aici, dar și a trecătorilor. La un cutremur mare imobilele riscă să se prăbușească”, avertizează instituția.
Mii de clădiri vulnerabile în fața unui nou seism
Bucureștiul stă efectiv pe un butoi cu pulbere. Peste 2.000 de clădiri din oraș au risc seismic, majoritatea fiind încadrate în clasa I. Acestea riscă să cadă complet sau parțial la un seism de peste 7 grade pe scara Richter.
Și totuși, lucrurile se mișcă extrem de greu pe teren. Să fim serioși, ritmul actual de consolidare este o simplă picătură într-un ocean de beton degradat.
O analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată că 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi avarii semnificative în cazul unui cutremur similar celui din 4 martie 1977. Atunci, seismul devastator de 7,4 grade a ucis aproape 1.600 de oameni, printre victime numărându-se personalități precum Toma Caragiu, Doina Badea și Anatol Baconsky.
Primarul general Nicușor Dan promitea în martie 2023 că evaluările vizuale rapide ale imobilelor (cu prioritate pentru blocurile cu cel puțin trei etaje ridicate înainte de 1968) se vor finaliza până în luna septembrie a aceluiași an. De la acel termen asumat public, municipalitatea nu a mai comunicat niciun raport oficial privind stadiul acestor inspecții.
