Peste 30 de miliarde de euro au ieșit din România anul trecut, o sumă care arată cel mai mare dezechilibru extern al economiei din ultimii ani. Cifra, confirmată de Banca Națională, este cu 1,3 miliarde de euro mai mare decât în 2024 și alimentează direct o altă problemă majoră: datoria externă. În spatele titlurilor despre conflicte politice și criza din Orientul Mijlociu, acest deficit de cont curent este pericolul tăcut care pune presiune pe Guvern să aplice măsuri de austeritate dureroase și forțează Banca Națională să țină dobânzile la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Articolul de față explică de unde vine această gaură financiară, ce plan are Executivul și care sunt riscurile pentru fiecare român.
O gaură de 30 de miliarde
Deficitul de cont curent, pe scurt, arată că România cumpără mult mai multe bunuri și servicii din străinătate decât vinde. Banii aceștia pleacă din țară. Datele publicate de Banca Națională a României în februarie arată că, pentru întreg anul 2025, gaura a depășit 30 de miliarde de euro. Iar tendința nu dă semne de oprire: doar în luna decembrie 2025, deficitul a fost de peste 2,6 miliarde de euro, conform datelor agregate de platformele economice internaționale.
Consecința directă? Creșterea dependenței de finanțare externă. Când o țară cheltuiește mai mult decât produce, diferența trebuie acoperită din împrumuturi. Așa se explică de ce datoria externă pe termen scurt a României a ajuns la aproape 48 de miliarde de euro la finalul lui 2025, în creștere cu 1,6% față de anul precedent, conform datelor BNR. Analiștii avertizează că un deficit persistent face economia vulnerabilă la șocuri externe și crește costurile de finanțare pe piețele internaționale.
Cura de austeritate a Guvernului
Confruntat cu un deficit bugetar record în UE, de 9,3% din PIB în 2024, Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost forțat să adopte mai multe pachete de consolidare fiscală. Aceste măsuri, deși menite să stabilizeze finanțele publice, frânează puternic economia. Potrivit prognozei economice a Comisiei Europene, România va avea o creștere economică anemică, de doar 1,1% în 2026, după un avans de numai 0,7% în 2025.
Planul de austeritate, asupra căruia au existat numeroase dispute în Coaliție, include măsuri cu impact direct asupra populației și companiilor: înghețarea nominală a salariilor publice și a pensiilor în 2025 și 2026, majorarea cotelor de TVA, creșterea accizelor și a impozitului pe dividende. Mai mult, Executivul a adoptat și o creștere a impozitării pe proprietățile rezidențiale. Toate aceste decizii reduc venitul disponibil al populației și, implicit, consumul privat.
Paradoxal, tocmai această frânare a consumului ar putea ajuta la reducerea deficitului extern. Comisia Europeană notează că încetinirea consumului privat, mare amator de produse din import, va limita puternic creșterea importurilor. În același timp, exporturile rămân reziliente, ceea ce ar trebui să ducă la o ameliorare treptată a balanței comerciale. Prognoza europeană indică o scădere a deficitului de cont curent spre 6% din PIB până în 2027.
Recesiune și inflație, efectele secundare
Medicamentele amare administrate de Guvern au însă efecte secundare severe. Economia se află deja în recesiune, după cum notează analiștii de la Bloomberg, iar piața muncii începe să se răcească. Rata șomajului este prognozată să crească ușor peste 6% în acest an, înainte de a scădea treptat. Creșterea nominală a salariilor va încetini puternic, devenind chiar negativă în termeni reali, adică sub nivelul inflației.
Iar inflația rămâne principala bătaie de cap. Deși a încetinit ușor la 9,3% în februarie 2026, noi șocuri amenință să inverseze tendința. Războiul din Orientul Mijlociu, care implică SUA, Israelul și Iranul, a dus la explozia prețurilor globale la energie, afectând rutele comerciale și lanțurile de aprovizionare. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a avertizat recent că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului ar adăuga circa 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România.
„Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar altera complet prognoza de inflație a României.” – Cosmin Marinescu, Viceguvernator BNR
În acest peisaj complicat, Banca Națională este cu mâinile legate. Pentru a tempera inflația, a menținut dobânda de referință la 6,5% de mai bine de un an și jumătate, cel mai înalt nivel din UE. O relaxare a politicii monetare, adică o ieftinire a creditului pentru a stimula economia, este puțin probabilă în viitorul apropiat, tocmai din cauza presiunilor inflaționiste externe.
Ce urmează pentru economie
Viitorul pe termen scurt al economiei românești se joacă pe o sârmă subțire. Pe de o parte, investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și o oarecare revenire a încrederii mediului de afaceri ar trebui să susțină formarea brută de capital fix. Doar că consumul public și privat vor continua să scadă sub presiunea austerității.
Guvernul a amânat liberalizarea prețurilor la gaze naturale până anul viitor, când este așteptată începerea producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, o decizie menită să limiteze impactul șocului energetic. Comisia Europeană avertizează însă că riscurile la adresa prognozei sunt orientate în jos. O abatere de la calea consolidării fiscale ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică, iar implementarea completă a investițiilor din PNRR rămâne o provocare. La toate acestea se adaugă incertitudinea comerțului internațional, puternic afectat de tensiunile geopolitice. Datoria publică este prognozată să urce de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% în 2027, alimentată de deficite primare ridicate și de creșterea plăților cu dobânzile.
