În noaptea de 28 spre 29 mai 2026, o dronă venită dinspre Ucraina a lovit un bloc de zece etaje din cartierul gălățean Mazepa, rănind doi oameni. Incidentul a scos la iveală o realitate tehnică severă pentru apărarea națională. Armata Română se bazează pe sisteme antiaeriene vechi de 60 de ani, în timp ce contractele noi vizează echipamente care și-au arătat deja limitele pe frontul vecin.
Adevărul despre apărarea aeriană a Galațiului
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Forțelor Întrunite, a recunoscut public că mijloacele antiaeriene disponibile în acea noapte erau limitate la tunurile mobile de artilerie și la sistemele Gepard. Acestea din urmă au o vechime de șase decenii.
România a primit în august 1998 o donație din partea Germaniei constând în 36 de vehicule Gepard revitalizate și 7 nerevitalizate pentru piese. Varianta ajunsă la noi, B2L, folosește radare analogice și telemetru laser. Spre deosebire de olandezi sau germani, care și-au modernizat flota la standardul 1A2, proiectul românesc de modernizare (discutat inițial în anul 2000) a fost anulat.
Ce înseamnă asta concret pentru siguranța românilor aflați la graniță?
Înseamnă că radarele sunt depășite.
Iar lucrurile devin și mai complicate când ne uităm la noile achiziții din domeniul apărării.
Miliarde pentru sisteme cu rateuri în Ucraina
Bucureștiul a semnat contracte de aproape 5,7 miliarde de euro prin mecanismul european SAFE, grupul Rheinmetall urmând să livreze blindate Lynx, sisteme antiaeriene Skyranger, muniție și nave. Din acest pachet, România comandă șapte sisteme terestre Skynex, blindate Skyranger 35 și varianta navală Millennium, plus muniție de 35 mm. Nota de plată depășește 1,4 miliarde de euro fără TVA.
Numai că documentele obținute de publicația germană Stern și citate într-o analiză publicată recent de Adevarul arată că sistemele Skynex au funcționat defectuos pe frontul ucrainean. Mai exact, la respingerea unui atac aerian rusesc, doar două unități de tragere din opt au reușit să își îndeplinească misiunea.
Ironia face ca sistemul american antidronă MEROPS, care s-a dovedit eficient împotriva dronelor Shahed în Ucraina, să ajungă la operaționalizare deplină în România abia la 24 iunie 2026. Adică la aproape o lună după ce drona a lovit blocul din Galați. Un interceptor MEROPS costă între 14.000 și 15.000 de dolari.
Șantierul Mangalia și blocajul Piranha 5
Și la capitolul producție internă situația scârțâie. Statul a pus la bătaie un contract de aproape 920 de milioane de euro pentru patru nave de patrulare militare. Condiția este ca acestea să fie produse exclusiv la Șantierul Naval Mangalia, aflat în faliment după rezilierea parteneriatului cu Damen. Rheinmetall și gigantul MSC vor să preia șantierul, dar prima licitație din 29 iunie a eșuat pentru că nu s-a înscris niciun ofertant.
Adunarea Creditorilor a stabilit prețul de pornire la 184 milioane de euro, deși valoarea de lichidare este de doar 84 milioane, iar datoriile șantierului depășesc 190 de milioane de euro. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a avertizat că o retragere definitivă a germanilor ar reprezenta „o pierdere enormă, greu de cuantificat”.
Între timp, programul pentru încă 139 de transportoare Piranha 5 s-a blocat. Ministrul Miruță a acuzat General Dynamics European Land Systems de o ofertă de aproximativ 10 milioane de euro pe unitate, dublu față de plafonul aprobat de Parlament. Compania americană i-a trimis o scrisoare direct președintelui Nicușor Dan, explicând scumpirea prin 42 de modificări tehnice față de configurația din 2018 și prin termenul de ofertare de doar 14 zile.
Până la urmă, fondurile de circa 831 de milioane de euro au fost redirecționate către achiziția de blindate MLI Lynx de la Rheinmetall.
Cine decide prioritățile Armatei
Să fim serioși, militarii nu au libertate totală de decizie în privința achizițiilor. „Militarii poartă o parte din vină, pentru inerție, pentru că nu au urlat mai tare la timp după modernizări sau priorități reale de război modern,, dar ei nu sunt principalii vinovați. Cei care decid cu adevărat banii, contractele și prioritățile sunt politicienii, iar ei au tratat ani de zile Armata ca pe o povară bugetară sau o sursă de contracte, nu ca pe o necesitate de supraviețuire națională”, notează analiza jurnalistică.
Următoarea licitație pentru Șantierul Naval Mangalia este programată pentru 29 iulie 2026, la prețul de 184.045.760 euro, cu termen limită de înscriere pe 27 iulie.
