Federica Mogherini, fosta șefă a politicii externe a Uniunii Europene, a fost reținută marți de poliția belgiană în cadrul unei anchete care a stârnit îngrijorare în rândul instituțiilor europene. Acuzațiile aduse acesteia includ fraudă în achiziții publice, corupție, conflict de interese și încălcarea secretului profesional. Această situație ar putea deveni unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție din istoria Uniunii Europene în ultimele două decenii.
Poliția belgiană a efectuat percheziții la sediul Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS) din Bruxelles, precum și la clădirile Colegiului Europei din Bruges. Pe lângă Mogherini, au fost reținuți și alți doi suspecți: Stefano Sannino, fostul secretar general al EEAS, și un membru senior al conducerii Colegiului Europei. Toți cei trei au fost eliberați după interogatorii, fără riscul de a fugi. Cu toate acestea, acuzațiile rămân oficial formulate.
Ancheta se concentrează pe Academia Diplomatică a Uniunii Europene, un program destinat formării tinerilor diplomați din cele 27 de state membre. Contractul, în valoare de 654.000 de euro, a fost atribuit Colegiului Europei în perioada 2021-2022 printr-o licitație organizată de EEAS. Procurorul European a exprimat „suspiciuni puternice” că informații confidențiale despre licitație au fost comunicate în avans Colegiului, ceea ce ar putea constitui o încălcare a regulilor de concurență loială.
Un purtător de cuvânt al Uniunii Europene a confirmat că poliția a efectuat percheziții la EEAS, subliniind că investigația se referă la activități din mandatul anterior. Acesta a menționat că faptele pot implica fraudă în achiziții, corupție și conflict de interese.
Federica Mogherini, în vârstă de 52 de ani, a jucat un rol important în diplomația europeană. A condus EEAS și politica externă a Uniunii Europene între 2014 și 2019, iar anterior a fost ministrul de externe al Italiei. Născută în Roma, Mogherini a intrat în politică de tânără, aderând la Federația Tineretului Comunist Italian. După dispariția Partidului Comunist Italian, s-a alăturat social-democraților. Din 2020, ea ocupă funcția de rector al Colegiului Europei, o numire care a generat controverse din cauza lipsei unor calificări academice clare.
Scandalul în care este implicată Mogherini pune presiune pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Criticii săi amenință cu o nouă încercare de demitere. Deși oficiali din Bruxelles subliniază că investigația nu vizează Comisia în sine, ci EEAS, scandalul se adaugă la controversele anterioare, cum ar fi „Pfizergate”, în care von der Leyen a fost criticată pentru opacitatea negocierilor cu Pfizer pentru vaccinurile Covid-19.
Contextul mai larg al corupției în instituțiile europene este îngrijorător. Cazul Mogherini nu este singular. În 2022, scandalul „Qatargate” a expus o schemă de trafic de influență, în care europarlamentari și lobbiști erau acuzați că au primit mită de la oficiali din Qatar și Maroc. De asemenea, în martie 2025, a avut loc o investigație legată de compania chineză Huawei, cu suspiciuni de mită adresate europarlamentarilor.
Reacțiile din Italia și din alte colțuri ale Europei au fost variate. Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a comentat eliberarea celor doi italieni implicați, subliniind importanța prezumției de nevinovăție. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să comenteze asupra scandalului, afirmând că este o „afacere internă a Uniunii Europene”.
Colegiul Europei a declarat că va coopera pe deplin cu autoritățile, în interesul transparenței. Ancheta continuă, fără un termen limită anunțat. Toți suspecții sunt considerați nevinovați până la proba contrarie. Scandalul a ridicat întrebări cu privire la modul în care funcționează contractele și licitațiile în sistemul european, subliniind nevoia de reforme în acest domeniu.
