Turismul românesc funcționează din inerție, susținut de agențiile private, în timp ce statul refuză să investească în promovarea externă a destinațiilor locale. Alin Burcea, președintele agenției Paralela 45, atrage atenția că industria (care numără aproximativ 400.000 de angajați) pierde constant vizitatori străini pentru că aceștia pur și simplu nu știu ce pot vizita la noi.
Lipsa de vizibilitate pe pietele externe
Iar cifrele vorbesc de la sine.
„Asta este paradoxul României: nu vine aproape nimeni pentru că nu știe ce găsește aici. Dar după ce ajung în România, după o săptămână sau două, foarte mulți turiști sunt încântați de ceea ce descoperă”, a declarat Alin Burcea. Eforturile de marketing se fac momentan exclusiv pe cont propriu. „Fiecare agenție își face promovarea ei, prin Instagram, prin alte canale, dar statul nu ne ajută”, a explicat el.
Bugetele naționale alocate fac diferența pe o piață concurențială. „Poți să dai două milioane de euro pentru promovarea României și să ai rezultate. Sunt țări care au bugete importante de promovare. Noi discutăm despre sume foarte mici pentru un domeniu care aduce bani la buget și susține sute de mii de locuri de muncă”, a punctat reprezentantul industriei de turism.
V-ați gândit vreodată cum ne văd vecinii noștri? Nici măcar ei nu ne cunosc ofertele. „Am adus turiști străini și am văzut reacția lor. Vin și sunt foarte mulțumiți. Problema este că nu vin suficient de mulți”, spune acesta, dând exemplul clar al pieței din Polonia. „România era o destinație mică pentru polonezi. Am încercat să o promovăm mai mult și oamenii au fost foarte mulțumiți. Dar trebuie să mergi acolo, să vorbești cu firmele, să faci promovare. Nu vine nimeni doar pentru că există România pe hartă”, detaliază Burcea. „Un turist nu vine automat într-o țară pentru că are munți, mare sau orașe frumoase. Trebuie să știe de ele. Trebuie să existe o strategie, campanii și promovare constantă”.
Și situația se repetă cu turiștii maghiari. „În Transilvania vin foarte mulți unguri, dar în general vin pe cont propriu, cu mașina, la pensiuni. România nu apare suficient în ochii publicului maghiar ca destinație turistică”, a subliniat oficialul. De altfel, într-o analiză publicată recent de Adevarul, Alin Burcea a explicat mecanismul pieței: „Dacă fac un pachet turistic în Creta, știu cum îl vând pe piața maghiară. Pentru România trebuie să începi aproape de zero”.
Turismul balnear si prelungirea sezonului pe litoral
Dar soluții există, mai ales pe zona de nișă. „Putem vorbi despre turism de nișă. Turism ecumenic, turism de festival, city-break-uri în București sau în alte orașe. Dar acestea trebuie construite și promovate”, a declarat Burcea. Stațiunile cu ape termale este un exemplu concret unde s-au mișcat lucrurile. „Turismul balnear merge destul de bine. Sunt investiții importante, sunt oameni care au construit hoteluri de cinci stele la Băile Felix. Există potențial, dar trebuie adus turistul acolo”.
Pentru litoralul autohton, prelungirea sezonului estival este vitală. „Am propus un proiect cu piscine cu apă marină, pentru ca litoralul să poată funcționa și în lunile mai și septembrie. Dacă mergi la mare, nu poți sta doar o oră pe plajă și apoi să pleci. Trebuie să existe alternative”.
Numai că prețurile noastre rămân mari comparativ cu vecinii de la sud. „În Bulgaria sezonul este mai lung, este mai cald, iar taxarea a fost mult timp mai redusă. La noi au existat schimbări fiscale importante, TVA-ul a crescut, iar toate acestea se văd în prețuri”, a explicat șeful Paralela 45. „Dacă ai un hotel care funcționează două-trei luni pe an, trebuie să îți scoți banii într-un interval foarte scurt. Nu poți compara aceeași situație cu o destinație unde sezonul este mult mai lung”.
Până la urmă, vremea ne permite un sezon extins. „În aprilie, anul trecut, făceam baie în mare. Avem aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie. Sunt șapte luni față de două luni prăpădite”, a declarat el, adăugând că „Octombrie este o lună foarte bună. Apa este caldă, pământul este cald. Trebuie să facem o listă de recomandări pentru extrasezon”. O schimbare ar putea veni din modificarea structurii anului școlar. „Vacanțele copiilor trebuie structurate altfel. În Germania, vacanțele sunt pe landuri. Și noi putem să avem vacanțe diferite pe regiuni, pe județe sau pe zone istorice”.
Criza fortei de munca si fiscalizarea chiriilor
Industria ospitalității suferă grav din lipsa angajaților. „Există o soluție: să aduci oameni din străinătate. Dar trebuie să accepți că un angajat care vine aici compară salariul cu ceea ce poate câștiga în altă parte”, a spus Burcea. „Dacă un angajator demonstrează că nu găsește oameni, trebuie să poată aduce personal. Nu putem bloca dezvoltarea unei industrii din cauza lipsei forței de muncă”.
O altă bătălie se dă pe controlul cazărilor neînregistrate. „Nu poți trimite șase oameni de la Ministerul Turismului să clasifice 30.000 de apartamente. Nu este realist. Trebuie un sistem simplu”, a explicat el. Modelul spaniol ar putea fi importat rapid. „Dacă închiriezi fără acel cod, există sancțiuni foarte mari. Trebuie să existe o formă prin care statul să știe cine operează și să existe reguli clare”. Situația este complicată la cei care ocolesc platformele mari, deși acestea din urmă raportează deja către ANAF. „Dacă cineva închiriază un apartament direct, fără platforme și fără declarații, acolo trebuie găsită o soluție simplă. O taxă mică și reguli clare ar putea aduce multă lume în zona legală”.
Fondul de garantare si capcanele vacantelor ieftine
Dincolo de cifre, siguranța clienților rămâne o vulnerabilitate majoră în caz de faliment al agențiilor. „Din 27 de state europene, 11 au astfel de formule. Noi de ani de zile încercăm să introducem un sistem prin care turistul să fie protejat”, a afirmat președintele agenției. „Există o problemă cu piața asigurărilor. O firmă mare controlează o mare parte din acest domeniu, iar costurile sunt ridicate. Un fond de garantare ar fi o soluție mai clară”.
El a lansat un avertisment clar pentru românii care vânează oferte online. „Când vezi o vacanță la jumătate de preț, trebuie să fii atent. De multe ori este o escrocherie. Oamenii trebuie să verifice dacă agenția are licență, dacă există, să ceară contract și să nu cumpere doar pentru că pare o ofertă incredibilă”. Mai mult, piața locală are specificul ei. „În România, multe oferte numite last minute nu sunt de fapt last minute. În adevăratul sens al cuvântului, last minute înseamnă că pleci peste o zi sau două și iei ce a rămas”. Recomandarea (valabilă pentru orice turist precaut care vrea să economisească) este alta. „Dacă rezervi în septembrie sau octombrie pentru anul următor și dai un avans de 10%, ai un avantaj important. Blochezi prețul înainte de creșterile din sezon”.
Ce se întâmplă cu destinațiile preferate? Românii au început să caute alte zări după pandemie. „Am trecut de Malta, de Zanzibar, a fost o nebunie cu exoticele. Acum avem Vietnam, Kenya, Sri Lanka, Thailanda, Republica Dominicană”, a enumerat el. „Pentru agenții este foarte bine, pentru că ne cantonăm sezonul. În octombrie începe un alt sezon pentru exotice”. Totuși, conflictele globale schimbă rapid planurile de zbor. „Prima activitate care primește această responsabilitate este turismul. Orice se întâmplă într-o zonă, oamenii se gândesc imediat dacă mai este sigur să meargă acolo”.
Pentru situații de criză majoră, Burcea cere un mecanism național de repatriere. „Am propus să existe un fond și pentru companiile aeriene. Dacă apare o situație în care oamenii rămân blocați, trebuie să existe o soluție”. Cum ar funcționa concret această taxă de solidaritate? „Dacă ai pune un euro sau doi pe segment de zbor, s-ar putea crea un fond de garantare pentru astfel de situații. Puțin de la toți înseamnă o protecție importantă atunci când apare o problemă”.
„Dacă România ar fi avut un astfel de fond, situația ar fi fost cu totul alta”, a concluzionat Alin Burcea.
