Guvernul Statelor Unite a adus în atenția publică noi informații de intelligence care sugerează că Beijingul ar fi efectuat un test nuclear exploziv secret în 2020. Acuzațiile readuc în discuție transparența nucleară și controlul armamentului, într-un moment de rivalitate strategică tot mai mare între Washington și China.
Potrivit informațiilor relatate de NPR și citate de Adevărul, totul a pornit de la un mic cutremur, cu magnitudinea de 2,75, detectat de o stație seismică din Kazahstan la 22 iunie 2020. Christopher Yeaw, asistent al secretarului de stat pentru controlul armamentului și neproliferare, a precizat că seismul ar fi provenit de la aproximativ 720 de kilometri distanță, din zona principalului poligon nuclear al Chinei, Lop Nur.
Ce spun oficialii americani
Într-un eveniment organizat marți la Washington, D.C., Yeaw a fost categoric în privința originii evenimentului seismic. „Există o mică probabilitate să fie altceva decât o explozie, o explozie singulară”, a declarat oficialul american. Acesta a adăugat că datele sunt „în deplină concordanță cu ceea ce te-ai aștepta de la un test nuclear exploziv.”
Yeaw a descris presupusul eveniment drept un test „cu producere de randament”, ceea ce înseamnă că ar fi fost declanșată o reacție nucleară în lanț. El a sugerat că Beijingul ar fi putut folosi tehnici de „decoupling”, detonând dispozitivul într-o cavitate subterană mare pentru a masca magnitudinea reală a exploziei.
Experții independenți rămân precauți
Cu toate acestea, specialiștii din afara guvernului american avertizează că dovezile prezentate nu sunt concludente. Ben Dando, șeful departamentului de seismologie și verificare al organizației norvegiene NORSAR, a admis că raportul dintre diferitele tipuri de unde seismice este compatibil cu o explozie. Însă, semnalul a fost slab și înregistrat la o singură stație, ceea ce face dificilă excluderea unui fenomen natural.
„Nu aș spune că există dovezi puternice și concludente”, a precizat Dando. „În acest moment, nu putem confirma sau infirma dacă a avut loc un test nuclear.”
Chiar și Organizația Tratatului de Interzicere totală a Testelor Nucleare (CTBTO) a confirmat doar înregistrarea „a două evenimente seismice foarte mici, la un interval de 12 secunde”, subliniind că doar pe baza acestor date nu se poate stabili cu certitudine cauza.
Reacția Beijingului și contextul nuclear
China a respins ferm acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a calificat afirmațiile drept „complet nefondate”. Oficialul a acuzat Statele Unite că inventează pretexte pentru a justifica o eventuală reluare a propriilor teste nucleare.
Marile puteri nucleare nu au mai efectuat teste de amploare de decenii. SUA au realizat ultimul test în 1992, iar China în 1996. Deși ambele țări au semnat tratatul CTBTO, niciuna nu l-a ratificat, astfel că acesta nu a intrat în vigoare.
Arsenalul nuclear al Chinei este însă în plină expansiune. Dacă în 2019 se estima că Beijingul deține circa 200 de focoase, Pentagonul crede că acum se apropie de 600, cu ținta de a ajunge la 1.000 până în 2030. Imaginile din satelit arată o extindere a infrastructurii la poligonul Lop Nur. „Se pare că China investește semnificativ în menținerea, dacă nu chiar în extinderea activităților de la poligonul de testare”, a spus Tong Zhao, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.
În ciuda expansiunii recente, China a efectuat mult mai puține teste nucleare decât SUA: 45 în total, față de peste 1.000 realizate de americani în timpul Războiului Rece. În acest context, Christopher Yeaw a recunoscut că Pentagonul analizează mai multe scenarii, inclusiv creșterea numărului de focoase desfășurate. „Există, evident, o serie de opțiuni pe masă”, a spus el.
