Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a început la ora 11:00, având pe masă soarta Cabinetului condus de premierul Ilie Bolojan. Inițiată de PSD și AUR, moțiunea de cenzură intitulată „Stop planului Bolojan” a fost semnată de 254 de parlamentari, iar acum așteaptă verdictul final.
Calcule matematice și absențe la apel
Pentru a demite Guvernul, este nevoie de votul a 233 din totalul de 464 de parlamentari. Cifrele vorbesc de la sine. Împreună, PSD și AUR au doar 219 voturi. Iar la începutul ședinței, din sală lipseau 62 de aleși, fiind prezenți exact 402 parlamentari.
Cum arată mai exact harta puterii în Parlament? PSD deține 129 de deputați și senatori, AUR are 90, PNL numără 75, USR are 59, iar UDMR 31. La aceștia se adaugă 20 de neafiliați, 17 reprezentanți ai Minorităților Naționale, 16 deputați POT, 15 deputați S.O.S România și 12 senatori din grupul PACE, Întâi România.
Dar cum s-a ajuns la această vânătoare de voturi? E drept că fiecare tabără își face propriile calcule. Liderii social-democrați sunt extrem de optimiști, numărul 2 din PSD, Claudiu Manda, declarând tăios: „Va trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”. În tabăra adversă, liberalii susțin că situația „încă” se joacă. Ciprian Ciucu a explicat matematica PNL: „În acest moment, se joacă. Cred că lipsesc vreo 5-10 voturi ca să nu treacă”. Până la urmă, liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a recunoscut dificultatea previziunilor: „există senatori si deputați care susțin că nu votează, alții care susțin că votează. Nu poți să-i crezi. Vom vedea la vot”.
Prim-vicepreședintele AUR Petrișor Peiu a explicat abordarea partidului său față de acest moment tensionat: „Noi avem ca politică internă în partid să nu impunem nimic parlamentarilor, dar, majoritatea dintre ei, dacă nu toți, așa cum au făcut și la celelalte moțiuni, vor vota cu bilele la vedere. Realist vorbind, nu cred că sunt șanse să nu treacă această moțiune. Nu e vorba de emoție aici, asta e politică”.
Strategii inedite și tensiuni la urne
Fiecare partid a stabilit reguli clare pentru aleșii săi. Într-o analiză publicată recent de Hotnews, se detaliază cum PSD a decis să voteze cu bilele la vedere, surse din partid motivând scurt că „Nu avem nimic de ascuns”. La ședința de mobilizare a PSD de la ora 10:00 au participat lideri grei din teritoriu, precum Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș, și Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean Suceava. Sorin Grindeanu a ajuns și el la ora 10:15, refuzând să dea declarații înainte de vot.
Numai că liberalii au ales o cu totul altă cale. Ei vor părăsi sala exact la momentul votului, „în semn de protest față de această monstruoasă coaliție (PSD-AUR -n.r.)”. Doar liderii de grup și 5 vice-lideri vor rămâne să supravegheze urnele. Procedura tehnică este strictă: bila albă în urna albă și bila neagră în urna neagră înseamnă vot „pentru”, combinația inversă înseamnă „contra”, iar ambele bile în urna neagră reprezintă „abținere”.
Și formațiunile mai mici atrag atenția prin decizii atipice. Diana Șoșoacă a organizat un sondaj live pe Facebook în care 85% dintre urmăritori i-au cerut să susțină dărâmarea Executivului. Ea a argumentat decizia: „Cred că este momentul în care poporul să-și aleagă singur soarta și să își asume, să fie și el responsabil. Drept pentru care avem sondaje deschise atât în interiorul partidului. Se va vota până la 00.00”. Ulterior, SOS a confirmat susținerea moțiunii.
Din grupul PACE, liderul Adrian Peiu a transmis: „Nu ascultăm decât de vocea românilor”. Colegul său, Ninel Peia, a fost și mai ferm: „Grupul PACE, Întâi România acţionează decisiv. La Senat, cei 9 semnatari ai moţiunii, din 12 membri, vor vota „pentru” fără echivoc”. În schimb, au existat și gesturi simbolice bizare. Senatorii Liviu-Iulian Fodoca și Ștefan Borțun au apărut cu trandafiri roșii și galbeni în piept, susținând că reprezintă prietenia dintre PSD și AUR.
Surprize individuale și ecouri din stradă
Nu toți parlamentarii respectă ordinele dictate de la centru. Șase aleși din partidul UNIT (intrați pe listele POT) refuză să voteze. Printre ei se află senatorul Liviu Fodoca, care a tăiat în carne vie: „nu sunt și nu voi fi niciodată instrumentul politic al PSD”. Un alt grup indecis este format din 7 parlamentari POT, conduși de deputatul Răzvan Chiriță, care au lăsat decizia pentru ultima sută de metri.
Ba chiar, Alexandrin Moiseev a părăsit grupul PSD trecând la PNL, motivând decizia radicală: „Nu am cum să votez moțiunea de cenzură împotriva celui mai competent premier pe care România l-a avut de la Revoluție până în prezent”. Locul său a fost luat de deputata neafiliată Rodica Plopeanu. Alți doi parlamentari, Emanoil Neagu (trecut la PNL) și Victoria Stoiciu (devenită neafiliată), au părăsit recent tabăra condusă de Sorin Grindeanu.
Nici în USR nu lipsește suspansul, Dominic Fritz avertizând că e posibil „să vedem o surpriză”. În tabăra PNL, Gabriel Andronache a privit relaxat un eventual eșec: „opoziția a făcut mereu bine PNL”.
Dincolo de agitația din Parlament, premierul Ilie Bolojan și-a văzut de treabă. La ora 9:30 a participat la o ședință extraordinară de Guvern în format hibrid, axată pe o OUG inițiată de Ministerul Agriculturii pentru un jalon PNRR. În fața clădirii, un singur om protesta solitar cu o pancartă pe care scria „De ce nu sunt bani?”, amintind pe verso de celebra Ordonanță de Urgență 13 din 2017 care a declanșat proteste masive împotriva Guvernului Grindeanu.
Viitorul politic și istoria moțiunilor
Dacă Executivul pică, președintele Nicușor Dan va prelua frâiele negocierilor. Șeful statului a dat deja asigurări publice: „O să avem mâine moţiune. Vreau să-i asigur pe români că, indiferent ce se întâmplă, într-un sens sau celălalt, România va continua să păstreze traiectoria occidentală, statul va continua să funcţioneze şi există acord pe obiectivele fundamentale imediate, care sunt SAFE şi PNRR”. El a completat că viitorul guvern „se bazează pe o susţinere majoritară de partide pro-occidentale”. Deși Claudiu Manda susține că PSD exclude o guvernare cu AUR, surse politice indică faptul că atât președintele, cât și Sorin Grindeanu ar dori refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități.
Iar dacă ne uităm în urmă, istoria post-decembristă a consemnat șase guverne demise astfel. Cabinetul Boc a căzut în 2009 cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. Guvernul Ungureanu a picat în 2012 (235 pentru, 9 împotrivă), urmat de Guvernul Grindeanu în 2017 (241 pentru, 10 împotrivă, un episod în care Grindeanu a sesizat inutil CCR pentru votul la vedere). Au urmat Viorica Dăncilă în 2019 (238 voturi), Ludovic Orban în 2020 (261 voturi) și Florin Cîțu în 2021, demis cu un record absolut de 281 de voturi pentru și zero împotrivă.
Actualul premier, instalat în iunie 2025, nu este la prima confruntare de acest fel. Ilie Bolojan a mai supraviețuit la cinci moțiuni, prima pe 10 iulie 2025, iar ultima pe 15 decembrie 2025, când au fost înregistrate doar 139 de voturi pentru și două împotrivă.
