Vârsta la care femeile intră la menopauză a scăzut constant în ultimii zece ani. Deși în mod firesc acest proces biologic marchează sfârșitul perioadei fertile între 45 și 55 de ani, tot mai multe românce se confruntă cu insuficiență ovariană prematură înaintea vârstei de 40 de ani.
Cum recunoști primele semne ale perimenopauzei
Cu aproximativ cinci ani înainte de instalarea menopauzei, apar primele dereglări ale menstruației. Așa cum explică o analiză detaliată publicată de Hotnews, perioada de tranziție este marcată de fluctuații hormonale severe.
„Treptat, pot să apară și anumite semne care sunt mai frecvente în perioada de menopauză: bufeuri, modificări ale dispoziţiei, tulburări de somn, transpiraţii nocturne, scăderea energiei, dureri articulare, dureri osoase, scăderea libidoului, creştere în greutate şi dificultăţi de concentrare, simptome care se intensifică la menopauză, în general. Perioada de perimenopauză durează între 4 şi 8 ani, potrivit studiilor, şi cu cât este mai lungă cu atât sunt șanse ca aceste simptome să fie mai accentuate în menopauză. Depinde de la persoană la persoană. Sunt femei care depăşesc cu uşurinţă această perioadă, inclusiv menopauza, dar şi altele care se plâng de o cohortă întreagă de simptome. După instalarea menopauzei, în mod normal, aceste simptome ar trebui să se atenueze progresiv, dar cum spuneam, nu se întâmplă tuturor. Menopauza se instalează în mod fiziologic între 45 și 55 de ani, în medie între 51-52 de ani”, a precizat dr. Ioana Tudorache, medic ginecolog obstetrician în rețeaua MedLife.
Ce declanșează menopauza înainte de 40 de ani
Dar lucrurile se complică la pacientele tinere.
„În ultimii ani, însă, sunt multe cazuri de femei care intră la menopauză sub vârsta de 45 de ani şi atunci vorbim de o menopauză precoce. Sub vârsta de 40 de ani se defineşte ca insuficienţă ovariană prematură. Aici avem niște situații diferite şi mai sensibile pentru că de foarte multe ori, mai ales în insuficiența ovariană prematură, se asociază și infertilitatea”, a explicat medicul ginecolog.
V-ați gândit vreodată cât de mult contează dieta pe termen lung în sănătatea reproductivă? Să fim serioși, dietele drastice își cer prețul.
„Studiile arată că femeile care nu şi-au alăptat copiii la sân sunt mai predispuse la menopauză timpurie. Avorturile repetate, dar şi naşterea singulară pot fi factori importanţi. Fumatul, consumul de alcool şi si greutatea scăzută provenită din diete alimentare dezechilibrate ţinute pe perioade lungi de timp, pentru că multe femei îşi doresc să fie slabe ca să corespundă standardelor sociale. Menarha timpurie, adică prima menstruaţie apărută prea devreme este un alt factor favorizant pentru menopauza timpurie”, a menţionat medicul.
Sportul și dieta schimbă regulile jocului
Și totuși, prevenția este posibilă printr-un stil de viață corectat la timp (mai ales în privința alimentației zilnice).
„Menopauza este o etapă fiziologică din viața oricărei femei, dar trebuie totuşi recunoscută ca o problemă de sănătate publică pentru că este o fereastră de oportunitate pentru prevenție și screening. Menopauza are implicații foarte mari asupra restului vieții unei femei din punct de vedere fizic, psihic și social cu atât mai mult cu cât la vârsta aceea, femeile se află în plină activitate profesională. Consider că e foarte important ca femeile să aibă acces la terapia de menopauză, fie că e hormonală, fie că este non-hormonală şi această terapie trebuie să fie susținută prin educație, astfel încât toate deciziile pe care le vor lua trebuie să aibă la bază informaţii din surse verificate, de la specialişti”, a subliniat medicul Ioana Tudorache.
„Sportul este foarte important nu numai pentru prevenirea menopauzei timpurii, dar mai ales pentru prevenția osteoporozei din menopauză. Chiar dacă putem iniţia tratamente de substituție hormonală, doar tratamentul nu rezolvă toate problemele care apar la menopauză. Este important sportul, care să includă şi ridicarea de greutăţi. Pentru femeile care s-au apucat de sport târziu, pentru a contracara osteoporoza, de exemplu, nu este recomandat ca greutăţile să fie mari. Foarte importantă este dieta alimentară, cu suplimentarea de vitamina D, de proteine, ar trebui să folosim zilnic între 1 și 1,2 grame de proteină/kg corp, din alimentaţie. Evitarea fumatului, a consumului de alcool excesiv, gestionarea stresului emoţional şi cel mai important, calitatea somnului” a adăugat dr. Ioana Tudorache.
Cine poate urma terapia de substituție hormonală
Iar soluțiile medicale vin în completarea rutinei zilnice. Până la urmă, calitatea vieții trebuie menținută la orice vârstă.
„Terapia de substituție hormonală este destinată femeilor sănătoase, femeilor care sunt foarte bine investigate. Ele trebuie monitorizate la prima prezentare din punct de vedere al tensiunii arteriale, profilului lipidic, glicemiei. Vor face mamografii ecografii mamare, DEXA, evaluarea ţesutului osos, EKG, evaluare a aparatului cardiovascular. Dacă toate acestea sunt în regulă, se poate iniţia terapia pentru femeile care îşi doresc acest lucru, bineînţeles. Cele mai multe paciente mi-au spus că au simţit că au renăscut cu această terapie, au început să se simtă foarte bine, pentru că există multe beneficii: asupra cogniției, previne instalarea osteoporozei şi a comorbidităţiilor cardiovasculare. Începem cu doze mici pe care le putem păstra aşa dacă obţinem rezultate bune. În momentul actual folosim mai ales estrogenul transdermic și progesteron natural micronizat și atunci riscul de a dezvolta cancer de sân în terapia hormonală de substituție este minim. Nu zero, dar minim faţă de substituţia hormonală care se folosea în urmă cu câţiva ani. În primul an de administrare de terapie de substituție hormonală e necesară prezentarea la medic la 3 luni după inițiere, apoi la 1 an și apoi în continuare în fiecare an, pentru că dozele câteodată trebuie ajustate, pentru că lucrurile se pot schimba pe parcurs. Substituţia hormonală poate fi administrată până la 60 de ani, dar şi după, dacă beneficiile depăşesc riscurile”, a precizat medicul.
Decizia aparține fiecărei paciente în parte.
„Dacă se pune problema unei contraindicații majore cum este riscul tromboembolic, cancer mamar deja existent, meningioame, afecțiuni hepatice decompensate, porfirie etc nu putem iniţia substituţia hormonală şi nici măcar pe cea bazată pe fitoestrogeni. Există posibilitatea fitoterapiei moderne, bazată pe alte substanţe non-hormonale, tratamente antidepresive, gabapentin si clonidină care pot diminua simptomele, la care se adaugă modificarea stilului de viaţă, reducerea consumului de cafea dacă avem insomnii şi stări de iritabilitate, prevenția osteopeniei și osteoporozei prin administrarea calciului, a vitaminei D, a proteinelor, a sportului, yoga, pilates, plimbare prin aer liber etc”, a completat medicul.
„Şi după instalarea menopauzei, femeile trebuie să îşi monitorizeze sănătatea prin consulturi ginecologice anuale, evaluarea PAP testului, a HPV-ului, o ecografie pelvină, o mamografie, o ecografie mamară, EKG, tensiunea arterială, profilul lipidic, glicemia. Ecografia de tiroidă este indicată mai ales la intrarea în menopauza şi neapărat DEXA, care ne arată care este starea ţesutului osos la momentul respectiv. Cu sau fără terapie hormonală trebuie să mergem în continuare la ginecolog pentru aceste investigaţii. Menopauza este o perioadă în care patologia oncologică se întâlnește cu frecvență mai mare şi din acest motiv este necesar consultul multidisciplinar, pentru că menopauza afectează întregul organism”, a conchis medicul.
Protocolul medical standard prevede repetarea anuală a testului Babeș-Papanicolau și a ecografiei mamare pentru toate pacientele aflate la menopauză.
