Economia românească navighează printr-o perioadă critică, marcată de decizii fiscale dure, o criză energetică severă și turbulențe pe scena politică. Deficitul bugetar a ajuns la aproximativ 2% din PIB la jumătatea anului, iar agențiile internaționale stau cu ochii pe București.
Seceta de pe Dunăre și guvernanța publică
Scăderea debitului Dunării a lovit direct în sistemul energetic național. „Din păcate, această situație scoate la lumină minusuri majore în guvernanța publică: lipsă de luciditate, miopie și incapacitatea de a aborda problemele structurale”, a declarat economistul Daniel Dăianu. El arată că „de-a lungul anilor, multe dintre guvernele care s-au succedat s-au concentrat pe chestiuni mărunte, în loc să rezolve marile provocări ale țării”.
Avertismentul său este clar: „Când apare o criză si amploare, consecințele sunt inevitabile”.
Iar realitatea lovește direct în economie. „În prezent, Guvernul este pus în situația de a lua măsuri extreme, inclusiv de a restrânge activitatea unor capacități industriale, pentru a putea proteja populația și asigura funcționarea sistemului energetic”, a subliniat Dăianu. Într-un interviu publicat recent, Adevarul a relatat pe larg despre aceste vulnerabilități structurale. „Situația este una foarte gravă. Premierul Ilie Bolojan a spus că este mai mult decât regretabil faptul că nu am avut capacități de stocare, baterii de stocare, așa cum au avut alte state vecine. Este o lovitură foarte mare pentru România, la fel cum este și pentru Ungaria și alte țări”, a completat economistul.
Numai că problemele nu se opresc aici. „Încă o dată ies la lumină minusuri majore în guvernanța publică: lipsa de luciditate, miopia și faptul că multe dintre guvernele care s-au succedat s-au ocupat de chestiuni mărunte, nu de problemele mari, de natură structurală. Când o criză si amploare lovește, suferim foarte mult. Acum Guvernul este pus în situația de a lua măsuri extreme, inclusiv de a închide capacități industriale pentru a putea proteja populația”.
