Partidul AUR ar strânge 40% din voturile electoratului dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare în România. Datele apar într-o cercetare sociologică recentă realizată de institutul IRES, la comanda Partidului Social Democrat, și scot la iveală o nemulțumire masivă a cetățenilor față de actuala clasă politică.
Clasamentul partidelor și surpriza de pe locurile doi și trei
Pe lângă scorul uriaș al partidului de pe prima poziție, măsurătoarea arată o rocadă interesantă între partidele tradiționale. PSD se clasează pe locul al doilea, cu 21% din intenția de vot, în timp ce PNL scade pe poziția a treia, bifând doar 17%. USR își menține un scor de 10%.
Numai că UDMR ar rămâne sub pragul electoral, obținând doar 3%.
Restul formațiunilor politice abia adună câteva procente. SENS și SOS România sunt cotate cu câte 2%, iar POT atrage 1% din opțiunile românilor. Dincolo de aceste cifre, rezultatele arată destul de diferit față de sondajul Agenției de Rating Politic (publicat pe 9 iulie), unde AUR avea 36,4%. Cea mai mare diferență se vede la liberali. În cercetarea ARP, PNL depășea PSD cu 22,4% față de 17,9%. Practic, social-democrații apar acum cu 3,1 puncte procentuale mai sus, în timp ce liberalii au pierdut teren masiv.
Românii resimt o criză politică profundă
Starea de spirit a populației este una de alertă. La întrebarea directă despre cum evoluează lucrurile în România, un procent covârșitor de 80% dintre participanți au ales varianta „direcție greșită”. Doar 18% cred că mergem într-o direcție bună, iar 2% au refuzat să răspundă sau nu știu.
Iar sentimentul de nesiguranță domină complet societatea.
Așa cum se arată în datele publicate de Libertatea, 58% dintre cei chestionați consideră situația politică foarte instabilă, iar 33% o văd destul de instabilă. La polul opus, un procent infim de 0,5% cred că avem o situație politică foarte stabilă, alături de 7% care o consideră destul de stabilă. Mai mult, 92% dintre respondenți sunt convinși că România traversează o criză politică majoră. Când vine vorba de vinovați, 36% arată cu degetul spre toate partidele. Alți 16% îl consideră responsabil pe premierul Ilie Bolojan, în timp ce președintele și PSD împart vina în mod egal, cu câte 14%. Guvernul este indicat de 13%, iar AUR este considerat principalul responsabil de doar 2% dintre cei intervievați.
Nota cetățenilor pentru premierul Ilie Bolojan
V-ați întrebat cum evaluează românii direct prestația șefului Guvernului? Oamenii au fost rugați să îi acorde lui Ilie Bolojan o notă de la 1 la 10 pentru activitatea sa la conducerea Palatului Victoria. Media obținută este un modest 4,71.
Aproape o treime dintre respondenți, mai exact 29%, i-au dat nota 1, adică cea mai slabă posibilă. La polul opus, doar 6% l-au recompensat cu nota 10. Până la urmă, aceste note se traduc direct în susținerea pentru funcție. Întrebați dacă Ilie Bolojan ar trebui să rămână premier, 66% au răspuns sec că nu. Alți 32% consideră că acesta ar trebui să continue la conducerea Guvernului, iar 2% nu au avut o opinie. Când sunt puși să aleagă cine gestionează mai bine situația actuală, 41% merg pe mâna lui Sorin Grindeanu, iar 38% îl preferă pe Ilie Bolojan.
Economia la pământ și prioritățile viitorului Guvern
Situația financiară îi lovește cel mai dur pe cetățeni. Trei sferturi dintre participanții la sondaj consideră că situația economică a României s-a înrăutățit. Dintre aceștia, 47% cred că economia s-a deteriorat serios, iar 28% spun că s-a înrăutățit puțin. totusi jumătate dintre ei (50%) declară că au încă un nivel de trai satisfăcător.
Și ce așteaptă oamenii de la viitorul Executiv? Relansarea economiei ar trebui să fie principala prioritate pentru 25% dintre participanți. Urmează creșterea salariilor și pensiilor, cerută de 21% dintre respondenți, și combaterea corupției, indicată de 16%. Reducerea taxelor și impozitelor este considerată prioritară de 13%. Protejarea locurilor de muncă și stabilitatea politică închid lista, fiind indicate fiecare de câte 11% dintre cei intervievați.
Sondajul IRES a fost realizat la comanda PSD în perioada 29 iunie – 2 iulie 2026. Cercetarea a fost făcută pe un eșantion de 1.002 persoane adulte din România, prin interviuri telefonice, eroarea maximă declarată fiind de plus sau minus 3,1%.
