Economistul șef al Băncii Naţionale a României susţine că ţara noastră nu are fundaţia necesară pentru o economie bazată pe tehnologie și inovaţie. Descoperă ce se întâmplă cu educaţia și cercetarea și de ce ne îndreptăm spre servicii.
Problemele sistemului educaţional și lipsa unei baze solide
Valentin Lazea vorbește deschis despre lipsurile României. „Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru așa ceva, atât în ceea ce privește sistemul educaţional, cât și în ceea ce privește sistemul de cercetare-inovare. Atâta timp cât în sistemul educaţional avem scorurile PISA pe care le avem și 40% analfabeți funcționali, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaștere. lar prima măsură care trebuie luată acum, pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoașterii, este un sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, pentru a merge în mediul rural.”
Burse pentru elevii din mediul rural, cu obligaţie de întoarcere
Lazea propune de ani de zile o soluţie: burse de stat pentru cei mai buni elevi din mediul rural, cu condiţia ca aceștia să se întoarcă după studii și să lucreze în localitatea lor timp de trei până la cinci ani. Dacă refuză, ar trebui să returneze bursa, eventual cu dobândă.
„Trebuie găsit un mecanism de piaţă care să-i ajute pe cei mai buni dintre elevii din mediul rural și, ajutându-i pe ei, să-i ajutăm și pe ceilalţi copii. Asta trebuie făcut în învățământ, dacă vrem, peste 15 ani, să sperăm la o economie a cunoașterii”, a declarat oficialul BNR.
Lipsa de colaborare în cercetare și inovaţie
Pe lângă problemele din educaţie, sistemul de cercetare și inovare are și el carențe. Lazea spune că nu există o legătură reală între inovator, producător, comerciant și specialistul în proprietate intelectuală.
„Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăți intelectuale, chestii juridice, economice. El a inventat mătura care zboară prin aer. Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afișeze o listă cu toţi specialiștii de proprietate intelectuală din județ și din ţară. Pe o altă tastă să apese și să apară toţi producătorii din ţară sau din străinătate care produc din specificul respectiv, din gama respectivă de produse și unde el să se ducă să-și prezinte invenţia odată ce ea a fost brevetată. Și, în sfârșit, o listă de comercianţi unde aceeași invenţie să poată fi… Asta este o chestie simplă.”
Oficialul crede că un astfel de ecosistem digital ar putea conecta rapid inovatorii cu specialiștii, producătorii și comercianții, facilitând procesul de valorificare a invențiilor.
România și Europa se orientează spre servicii
Lazea observă că nu doar România, ci și Europa, se îndreaptă tot mai mult spre o economie a serviciilor. „Având în vedere aceste constrângeri, noi și europenii ne vom îndrepta, vrând-nevrând, spre servicii.”
Ce domenii de servicii pot aduce beneficii?
România are deja un excedent în transporturi internaţionale, servicii informatice și servicii de prelucrare a bunurilor. Totuși, există un deficit în turism internaţional, servicii de construcţii și servicii personale, culturale sau recreaţionale.
„De exemplu, în materie de turism internaţional ar trebui să promovăm mult mai asiduu nu doar litoralul și muntele, ci și turismul cultural, religios, istoric, sportiv etc, toate acele lucruri în care suntem competitivi, dar nu știm să le promovăm. În materie de servicii de construcţii înregistrăm un deficit când avem atâţia muncitori români la lucru peste hotare. Oare nu s-ar putea face niște echipe care să pornească de la design, proiectare, arhitectură, nu numai forță brută? Și, în sfârșit, în ceea ce privește serviciile personale și culturale și recreaționale, avem avantajul că în România avem o foarte bună cunoaștere a limbilor străine, care ar trebui să ne facă lideri în acest domeniu. De exemplu, case de îngrijire a bătrânilor pentru clienţii bogaţi din Europa. Deci, să vină nemţoaicele, să poată fi îngrijite contra cost. Sau producţie cinematografică europeană utilizând infrastructura noastră. Deci, spre servicii ne vom îndrepta”, a precizat economistul.
Privind spre viitor
Valentin Lazea este de părere că, fără investiţii consistente în educaţie și fără crearea unor conexiuni reale între inovatori și piață, România va rămâne o economie a serviciilor și nu va ajunge la statutul de economie high-tech.
Totuși, dacă reformele în educaţie și inovare încep acum, peste 15 ani am putea avea șanse reale să ne apropiem de o economie bazată pe cunoaștere. Până atunci, sectorul serviciilor va continua să fie motorul principal al economiei românești.
Toate aceste declaraţii au fost făcute de Valentin Lazea la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederaţia Patronală Concordia. Oficialul BNR a menţionat că vorbește în nume personal.
Source/Sursa: <a href=”https://digi24.ro/stiri/economie/valentin-lazea-bnr-romania-se-indreapta-spre-o-economie-a-serviciilor-nu-putem-spera-la-o-economie-bazata-pe-cunoas </a>
