Luni, 30 martie, este ultima zi de mandat pentru procurorul general al României, Alex Florența, și pentru șeful DNA, Marius Voineag. Începute în 2023, mandatele lor s-au desfășurat într-o perioadă marcată de un val fără precedent de închideri de dosare prin prescripție, pe fondul unor decizii ale Curții Constituționale. Acum, cei doi vizează noi funcții: Florența pe cea de adjunct la DIICOT, iar Voineag pe cea de adjunct la Parchetul General.
Un procuror general „discret” și un CSM vigilent
Alex Florența a fost perceput ca un procuror general mai degrabă discret. Fostul judecător Cristi Danileț a apreciat că acesta „nu a fost o voce suficient de puternică” pentru Ministerul Public. Mai mult, Danileț a adăugat tranșant: „Florența este un procuror de care nu s-a știut înainte să își înceapă mandatul și nu se va mai vorbi după terminarea mandatului”.
Dar a existat un episod în care Florența a avut o voce puternică, însă a fost rapid pus la punct de CSM. Anul trecut, la bilanțul DIICOT, procurorul general a criticat dur soluțiile din instanțe, afirmând că „asistăm la soluţii ale instanţelor de la suprinzătoare la apoplexice şi la o reconfigurare de practică judiciară şocantă»”. Reacția Secției pentru judecători a CSM a fost imediată, considerând declarațiile „un atac inadmisibil la independenţa judecătorilor” și stabilind că independența magistraților a fost încălcată.
Dincolo de declarații, mandatul său a fost marcat de rezultate slabe în investigarea corupției din justiție. De când competența anchetării magistraților s-a mutat la Parchetul General, doar doi magistrați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție. Prin comparație, în perioada în care DNA avea această competență, au fost deferiți justiției aproximativ 160 de magistrați. Membrii CSM au remarcat sec: „Nu poate fi verosimil că a dispărut corupția”.
DNA 2.0, între dosare blocate și revocări controversate
La preluarea șefiei DNA, Marius Voineag le promitea procurorilor un „DNA 2.0”, axat pe lupta cu marea corupție. Lucrurile stau însă puțin diferit, dacă ne uităm la acuzațiile venite chiar din interiorul instituției. Voineag a fost acuzat că a încercat să controleze anchetele, cerând printr-un ordin să-i fie comunicate măsurile de supraveghere tehnică din toate dosarele, inclusiv ordonanțele de început. S-a apărat spunând că și Laura Codruța Kovesi a dat un ordin similar, numai că documentele arată că ordinul lui Kovesi viza doar structura centrală și se referea la aspecte administrative, nu la actele de anchetă propriu-zise.
Documentarul „Justiție capturată”, publicat de Recorder, a adus în atenția publică acuzații grave, mai mulți procurori susținând că Voineag a blocat anchete penale în dosare de mare corupție. V-ați întrebat vreodată ce se întâmplă cu un dosar sensibil când procurorul este schimbat? Ei bine, cazul procurorului militar Liviu Lascu, revocat în timp ce investiga achiziții suspecte la SRI, este un exemplu. Un alt caz este cel al procuroarei Laura Deriuș, revocată în timp ce instrumenta un dosar ce-l viza pe primarul din Chiajna. Motivul oficial al revocării a fost că nu finalizase nicio anchetă timp de un an. E drept că procuroarea a explicat că lucra la cel mai mare dosar de corupție din DNA, cu 56 de suspecți și 81 de volume. După plecarea ei, dosarul primarului din Chiajna a fost închis.
Într-o reacție, Marius Voineag a vorbit despre „presiune publică” și a cerut ca pozițiile publice să fie bazate pe fapte, nu pe speculații. „Pregătirea mea profesională mă obligă nu numai să folosesc în acuzare doar elemente factuale, deci demonstrabile, ci și să cer ca pozițiile și reacțiile publice raportate la instituție sau la persoana mea să fie bazate pe aspecte obiective, nu pe speculații sau insinuări”, a declarat acesta.
Cifrele unui mandat: 13 demnitari și multe clasări sonore
Obiectivul declarat a fost marea corupție.
Și totuși, cifrele arată o realitate modestă. În ultimii trei ani, sub mandatul lui Voineag, din cei 2.126 de inculpați trimiși în judecată de DNA, doar 13 au fost demnitari: 7 parlamentari în 2023, un deputat și doi secretari de stat în 2024, și alți doi deputați și un secretar de stat în 2025. Niciun înalt demnitar nu a fost trimis în judecată.
Ca dosare de succes, Voineag a prezentat cazurile lui Dumitru Buzatu (fost președinte CJ Vaslui) și Iulian Dumitrescu (fost președinte CJ Prahova), numai că niciunul dintre acestea nu este finalizat. În schimb, lista clasărilor sonore este lungă: dosarul achiziției celor 600 de BMW-uri de către Poliție, cel al achizițiilor de la SRI, dosarul vizitei lui Liviu Dragnea în SUA la inaugurarea lui Trump sau cel al fostului ministru Relu Fenechiu, acuzat de o mită de 4,3 milioane de euro.
„Erodarea în funcție” și un viitor incert la CSM
Întrebat de ce nu mai candidează pentru o funcție de conducere, Marius Voineag a invocat uzura. „Erodarea în funcție este fără doar și poate unul dintre elementele care a cântărit la decizia mea personală de a nu candida pentru poziția de locul unu.(…) Să fiu puțin direct, îmi plac foarte mult fazele de construcție”, a explicat el la CSM.
Numai că nici el, nici Alex Florența nu au reușit să obțină avizul CSM pentru noile funcții de adjuncți. Secția pentru Procurori nu a putut ajunge la un consens, votul fiind de trei ori la egalitate. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că va merge mai departe cu propunerile către președinte, chiar și în lipsa unui aviz (care este oricum consultativ). „Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. (…) Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide”, a declarat ministrul.
De altfel, din cei opt procurori propuși de ministru pentru șefia marilor parchete, doar trei au primit aviz favorabil de la CSM. Marți, 31 martie, Consiliul va supune la vot pentru a patra oară propunerile pentru Voineag și Florența, decizia finală privind numirea lor aparținând președintelui Nicușor Dan.
