Premierul Ilie Bolojan a bătut la ușa Băncii Naționale. De ce? Întrebarea a apărut imediat peste tot. Răspunsul a venit direct de la sursă și arată miza uriașă a acestui an pentru buzunarul fiecărui român: inflație, dobânzi și creștere economică.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a lămurit lucrurile la Digi24. Astfel de întâlniri sunt normale. Chiar dese. A subliniat că cele două instituții „lucrăm împreună pentru consolidarea unui climat macroeconomic”, mai ales după vestea bună a reducerii deficitului bugetar, o piatră de temelie pentru stabilitatea viitoare.
Problema care genera inflație și datorie
Deficitul bugetar. Acesta era călcâiul lui Ahile pentru economia românească. Reducerea lui sub țintă este văzută de BNR ca un succes imens. „Faptul că România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar este foarte important”, a insistat Suciu. Un deficit mare era rădăcina multor probleme. Era, practic, o fabrică de rele. „Deficitul bugetar reprezenta principala problemă, era generator de inflație, era generator de datorie publică, era generator de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României”, a detaliat purtătorul de cuvânt. Acum, cu această consolidare fiscală, Banca Națională are mai mult spațiu de manevră și sprijin guvernamental pentru a se lupta cu inflația.
Dobânda de 6,5%, sub inflație. De ce nu o majorează BNR?
Dobânda cheie e 6,5%. Mult sub inflație. Surprinzător, nu? Teoria economică clasică ar cere altceva. „De obicei, bătălia cu inflația se face cu o dobândă peste nivelul inflației. Asta ar fi o dobândă mare”, admite Suciu. BNR face echilibristică. Vrea să calmeze prețurile, dar fără a omorî de tot creșterea economică. O majorare? Exclusă acum. Se vorbește, în schimb, de o posibilă reducere pe parcursul anului, însă totul e condiționat. Intern, bugetul dictează. Extern, e ceață totală. „Incertitudinile pe plan extern sunt numeroase și extrem de serioase și e greu de făcut un scenariu care să le ia în considerare în acest moment”, a punctat oficialul BNR. Nimic nu e bătut în cuie.
Prețurile la alimente și gaze țin inflația sus
De ce nu vedem ieftiniri la raft? Răspunsul are două părți. Prima: „mai sunt câțiva pași importanți, cum ar fi renunțarea la plafonarea prețului la gaze”. A doua: presiunea pe prețurile la mâncare nu dispare. Din aceste motive, în prima jumătate a anului, inflația scade timid. BNR mizează pe a doua jumătate a anului pentru o schimbare. Atunci, zice Suciu, „e clar că vom intra pe o pantă descendentă”. Dar cât de abruptă va fi coborârea? Asta-i întrebarea. „Acuma important este ca această pantă să fie una semnificativă”, a completat el.
Banii europeni, colacul de salvare. Mai există risc de recesiune?
Economia a terminat anul 2025 pe creștere, iar pentru 2026 perspectivele arată similar. Salvarea? Banii europeni. Au jucat un rol decisiv. Pur și simplu, „ne-au ținut pe linia de plutire destul de mult”. Valuta intrată masiv în țară a adus o ușoară creștere, un curs stabil și lichiditate în piață, ceea ce a dus la scăderea ROBOR. Motorul nu a fost consumul, ci investițiile, mai ales cele din fonduri europene. Dar recesiunea? Încă ne bântuie întrebarea. Suciu recunoaște că există premise pentru o recesiune tehnică, dar face o diferență esențială. „Da, probabil că există, dar este o recesiune tehnică. Nu este o recesiune fundamentală în economie”. Adică e mai mult o problemă de cifre pe hârtie, de statistici trimestriale, nu un dezastru real. Drumul e lung. Colaborarea cu Guvernul trebuie să meargă mai departe, pentru că „s-au făcut câțiva pași importanți, dar încă suntem departe de final”.
