Care dintre creditele de pe piață este cel mai greu de plătit și îi împotmolește pe cei ce se împrumută

Creditele de consum garantate cu ipoteci continuă să prezinte o rată mare de neperformanță (11,9%), volumul creditelor neperformante reprezentând peste o cincime din volumul total aferent portofoliului populației, cu toate că aceste credite reprezintă doar 6% din total, informează BNR în Raportul cu privire la  Stabilitatea Financiară.

Astfel, în cazul creditării imobiliare rezidențiale, un segment care poate genera acumularea de vulnerabilități este cel al împrumuturilor destinate achiziționării unor locuințe cu scop investițional.

Mai mult, din punct de vedere al disciplinei la plată, creditele acordate în scop nelocativ au o rată de neperformanță superioară în comparaţie cu creditele acordate în scop locativ (4,3% de 1,4%), mai arată același raport.

În plus, debitorii care au contractat credite în scop nelocativ au fost cei mai vulnerabili în situaţia șocului cauzat de pandemia COVID-19, înregistrând creșteri ale ratelor de neperformanță în perioada iunie – septembrie a anului trecut. Acest episod demonstrează o capacitate mai scăzută a acestora de a absorbi impactul unor șocuri negative.

În total, volumul de credite neperformante creditelor acordate în scop nelocativ alături de cel aferent debitorilor cu credite ipotecare multiple reprezintă un sfert din volumul total al creditelor neperformante pe segmentul populației.

În plus, din 15 august 2020 programul guvernamental ,,Prima Casă” a fost schimbat cu programul ,,Noua Casă”. Acesta nu mai include restricții cu privire la venit și nici nu prevede subvenționarea ratelor de dobândă, însă introduce garanții diferite din partea statului în funcție de tipul și valoarea locuinței.

De asemenea, indicele de accesibilitate (en. Housing Affordability Index) măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziționarea unei locuințe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% și maturitate de 25 de ani

Totodată, observăm o rată de deteriorare mult mai accelerată a capacității de plată odată cu creșterea nivelului de LTV. Aşadar, persoanele care accesat împrumuturi cu scop nelocativ și care aveau un nivel al LTV între 85% și 90% au înregistrat o rată de neperformanță de 10%, în comparaţie cu 4,2% pentru celelalte tipuri de credite cu același interval al raportului dintre împrumut și garanție.

În plus, aceste aspecte demonstrează că un nivel mai ridicat al indicatorului LTV, echivalent cu o valoare mai redusă a avansului, este asociat unui risc mai mare cu împrumutul ipotecar respectiv, atât din perspectiva creditorului, care în contextul în care debitorul nu va mai rambursa creditul va trebui să înregistreze o pierdere în caz de nerambursare mai ridicată, cu efecte asupra capitalizării băncii, cât și din punct de vedere al debitorului, care va fi caracterizat de un grad de îndatorare mai mare și o capacitate mai redusă de a face față unor posibile evoluții adverse.

Dată fiind creșterea importanței creditelor acordate în scop nelocativ (+7% în perioada decembrie 2019-iunie 2021, reprezintă o proporție de 13%), rata de neperformanță ridicată a acestora, însă și senzitivitatea crescută la o depreciere a prețurilor imobiliare, BNR urmărește să acționeze anticiclic pentru acest segment de nișă al creditării imobiliare.

Aşadar, se are în vedere implementarea de limite mai reduse cu 10 puncte procentuale ale LTV (echivalent cu o creștere a avansului de 10 puncte procentuale) pentru creditele acordate persoanelor fizice pentru achiziționarea altui imobil decât cel destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie.

Mai mult, prin această măsură sunt avute în vedere diminuarea vulnerabilităților generate de o creștere a creditelor nou-acordate în acest scop, însă și creșterea rezilienței debitorilor și a creditorilor în cazul unor evoluții nefavorabile.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata