Președintele Nicușor Dan se află în Cipru, unde participă pentru a doua zi la reuniunea informală a Consiliului European. Pe agenda liderilor europeni se află teme grele, de la criza din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina până la viitorul buget al Uniunii, într-un context geopolitic pe care gazdele îl descriu drept tensionat.
Patru subiecte cheie pe masa discuțiilor
La sosirea la summit, șeful statului a enumerat cele patru mari teme de pe agendă, subliniind că discuția despre banii europeni este cea mai importantă. E drept că prioritățile sunt multe și complexe. Dar, până la urmă, totul se rezumă la finanțare și strategie pe termen lung.
„E vorba, clar, de criza din Orientul Mijlociu. Apoi, Ucraina. După cum ştiţi, am avut în sfârşit deblocarea şi a pachetului al 20-lea de sancţiuni. După aceea, continuarea discuţiilor pe competitivitate, cum să facem să avem o adevărată piaţă unică, pentru că asta este lucrul cel mai important, cum facem să scădem preţurile la energie în UE şi în România, asta şi pentru consumatorii casnici şi pentru industrie, şi subiectul cel mai important, o discuţie pe viitorul cadru financiar multianual, adică banii europeni din 2028-2034”, a afirmat șeful statului.
Miza României: bugetul post-2027
România consideră discuțiile despre bugetul post-2027 (adică banii europeni pentru perioada 2028-2034) ca fiind esențiale. Obiectivul principal este asigurarea finanțării pentru politicile de coeziune și dezvoltare, chiar dacă acest lucru va implica alegeri dificile la nivel european.
Președintele a precizat că România are mai multe obiective clare.
„În primul rând, ne dorim ca bugetul să fie un buget ambiţios, un buget mare, şi, după aceea, pentru prima oară, este o secţiune foarte consistentă, 400 de miliarde, pentru competitivitate, ne dorim ca aceşti bani pe competitivitate. Ne dorim ca aceşti bani pe competitivitate să ajungă şi la companiile din ţările mai puţin dezvoltate, astfel încât să nu creştem decajele”, a subliniat preşedintele.
O Europă unită, dar cu apărare NATO
Dincolo de cifre, pe agendă se află și viitorul Uniunii. Se discută despre susținerea pașilor următori pentru aderarea Ucrainei și a Republicii Moldova. În acest context, România respinge ferm ideea unei Europe cu mai multe viteze, militând pentru o operare consolidată care să nu marginalizeze statele de pe flancul estic.
Dar cum vine asta cu securitatea? V-ați gândit vreodată la o apărare comună europeană, separată de NATO? Întrebat dacă România susține propunerea privind o clauză comună de apărare între țările UE, pe lângă articolul 5 al NATO, președintele a arătat că discuția este abia la început.
„clar că orice formă de colaborare, de securitate, este binevenită, însă partea cea mai importantă a apărării noastre vine din apartenenţa la NATO şi din parteneriatul strategic cu Statele Unite”, a completat el.
