Românii supraponderali sau care trăiesc cu obezitate resimt într-o măsură mult mai redusă presiunea judecății sociale, comparativ cu media globală. Mai exact, doar 17% dintre românii cu obezitate au declarat că se confruntă cu judecăți legate de aspectul fizic, în contrast puternic cu media globală de 35%.
Mai puțină presiune socială, mai multă îngrijorare
La prima vedere, cifrele par să indice o relaxare. Doar 23% dintre românii care trăiesc cu obezitate se simt confortabil sau mai puțin stânjeniți de propria greutate, în timp ce la nivel global procentul ajunge la 35%. Numai că, dincolo de percepția socială, lucrurile stau puțin diferit când vine vorba de sănătate. Românii manifestă un nivel de conștientizare peste medie privind riscurile reale ale acestei boli cronice.
Astfel, 41% dintre persoanele cu obezitate din țara noastră își fac frecvent griji cu privire la problemele pe care le-ar putea avea în viitor. Iar 20% dintre ele sunt frecvent anxioase în legătură cu actuala lor stare de sănătate. Spre comparație, în rândul românilor cu o greutate normală, procentul celor care se îngrijorează pentru sănătatea lor este de 31%.
Românii, conștienți de riscurile reale
Conștientizarea nu se oprește la o simplă îngrijorare. Românii asociază mult mai clar obezitatea cu afecțiuni grave. V-ați fi așteptat la asta? 66% dintre cei care trăiesc cu obezitate fac legătura directă cu diabetul de tip 2, în condițiile în care media globală este de doar 53%.
Similar, 64% dintre ei văd o conexiune cu bolile de inimă, față de o medie globală de 52%.
O realitate în cifre: 7 din 10 adulți au probleme
Dincolo de percepții, datele concrete arată o situație alarmantă în România. Mai puțin de 4 din 10 persoane cu vârsta de peste 10 ani au o greutate considerată sănătoasă. Restul sunt fie supraponderale, fie trăiesc cu obezitate.
Cifrele sunt de-a dreptul îngrijorătoare.
Ediția din 2025 a Atlasului Obezității arată că 70% dintre adulții din țara noastră au un Indice de Masă Corporală (IMC) ridicat, iar 39% dintre ei trăiesc deja cu obezitate. Problema este mai frecventă în rândul persoanelor de peste 44 de ani (72%), al bărbaților (66%) și al persoanelor inactive (73%). Proiecțiile indică faptul că, până în 2030, aproape 11 milioane de adulți români vor fi supraponderali sau obezi.
Cum vine asta? 22% nu cred că au o problemă
Și totuși, există o discrepanță majoră în auto-percepție. Un segment de 22% din populația cu un IMC ridicat consideră că nu are, de fapt, probleme cu greutatea. E drept că printre cei care își subestimează numărul kilogramelor se regăsesc mai mult bărbați, cu vârste de peste 65 de ani.
Diferența se vede și în starea de spirit. Persoanele cu o greutate normală au afirmat, într-o proporție mai mare, că sunt mulțumite de starea lor de sănătate fizică, diferența dintre cele două categorii fiind de 24 de puncte procentuale.
Imaginea globală este la fel de sumbră. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că numărul adulților care trăiesc cu obezitate s-a dublat din 1990 până în prezent. Iar estimările Federației Globale a Obezității sunt și mai clare: până în 2030, 1 din 5 femei și 1 din 7 bărbați, adică peste 1 miliard de oameni, vor trăi cu obezitate.
