Euro se apropie de 1,10 dolari pe fondul riscurilor geopolitice din Golf

Războiul, care a început la finalul lunii februarie, a generat deja un șoc pe piețele energetice, afectând prețurile la petrol, benzină, motorină și gaze naturale. Potrivit Antena 3, care citează Euronews, costurile mai mari pentru consumatori și pentru industriile energointensive, precum cea chimică și siderurgică, pun o presiune suplimentară pe economii deja fragile, cum este cea a Germaniei.

Cât de mult poate scădea moneda europeană

Moneda euro, evaluată în prezent la aproximativ 1,16 dolari, resimte deja presiunea. În perioade de criză, investitorii caută siguranță și se refugiază în active considerate stabile, precum dolarul american. Acest fenomen duce la aprecierea monedei americane și, implicit, la deprecierea celei europene.

Economistul german Daniel Stelter avertizează că „un euro deja structural slab, din cauza creșterii economice reduse, a datoriilor mari și a dezacordurilor politice, ar intra sub presiune suplimentară, deoarece capitalul s-ar orienta către investițiile în dolari, considerate mai sigure”.

O opinie similară are și Carsten Brzeski, economist-șef la ING Bank. El consideră că „într-un asemenea scenariu, dolarul ar fi primul care ar crește, iar euro ar continua să scadă”.

Cel mai pesimist scenariu ar fi declanșat de o blocadă prelungită în Strâmtoarea Hormuz. „Dacă blocada din Strâmtoarea Hormuz durează mai mult, adică mai multe săptămâni, prețul petrolului ar putea urca la 100 de dolari pe baril sau chiar mai mult. Într-un astfel de scenariu, dolarul ar crește primul, iar euro ar scădea în continuare, probabil până la aproximativ 1,10 dolari pentru un euro”, a explicat Brzeski. O astfel de evoluție ar însemna o depreciere de 5% până la 8% față de dolar, aducând euro la cel mai scăzut nivel de la criza energetică din 2022-2023.

Recesiune profundă în Germania și zona euro

Impactul nu s-ar opri la cursul de schimb. Deși Brzeski spune că această evoluție „nu înseamnă neapărat recesiune” în Germania, el admite că „un asemenea scenariu pesimist ar reprezenta o frână majoră pentru revenirea economică care începe să se contureze”.

Daniel Stelter este însă mult mai tranșant și prevede consecințe grave în cazul unei blocade de câteva luni sau a unui război prelungit. „Prețurile mai mari la energie acționează ca o taxă suplimentară, reducând consumul și investițiile. Economii deja slab industrializate, precum Germania, vor aluneca într-o recesiune profundă, iar întreaga zonă euro într-o recesiune tehnică”, a explicat Stelter.

El estimează că marjele de profit din sectoarele dependente de energie, precum chimia, oțelul, industria auto și construcția de mașini, s-ar prăbuși. În acest context, indicii bursieri europeni ar putea scădea „mult mai abrupt decât piețele americane”. Un astfel de șoc ar putea declanșa vânzări masive pe bursa germană DAX, pe măsură ce investitorii panicați ar încerca să scape de acțiuni.

„Capcana clasică a stagflației” și dilema BCE

O criză prelungită ar pune Banca Centrală Europeană (BCE) într-o situație extrem de dificilă. Pe de o parte, economia ar avea nevoie de sprijin prin reducerea dobânzilor. Pe de altă parte, inflația ar exploda, făcând imposibilă o astfel de măsură.

„Creșterea prețurilor la energie ar împinge matematic rata inflației din zona euro cu cel puțin un punct procentual dacă prețurile rămân ridicate câteva luni”, a explicat Stelter. În același timp, creșterea economică s-ar prăbuși, ceea ce reprezintă „capcana clasică a stagflației”.

În acest scenariu, BCE ar fi supusă unei presiuni politice uriașe. „Politic, presiunea crește pentru a sprijini țările foarte îndatorate prin dobânzi scăzute și achiziții de obligațiuni. Astfel, BCE este împinsă și mai mult în rolul de finanțator indirect al statelor – lucru asupra căruia atrag atenția de ani de zile”, a spus economistul. El a adăugat că „în logica argumentului meu, un astfel de conflict amplifică îndoielile privind stabilitatea pe termen lung a actualei ordini monetare din zona euro”.

Singura veste bună ar fi o de-escaladare rapidă. „Nu ar fi o problemă dacă conflictul s-ar încheia în câteva săptămâni și infrastructura energetică critică din Arabia Saudită și Qatar nu ar fi afectată semnificativ”, a concluzionat Stelter. Deocamdată, însă, nu este clar când și cum se va încheia războiul.