Ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, lansează acuzații extrem de grave la adresa Kievului. Într-un mesaj video publicat pe Facebook, oficialul susține că este complet inacceptabil ca Ucraina să fi transformat practic Ungaria într-o zonă de operaţiuni ale serviciilor de informaţii, mai ales în contextul apropierii alegerilor parlamentare din luna aprilie.
Atac grav la adresa suveranității
Șeful diplomației de la Budapesta a calificat această situaţie drept un atac extrem de grav la adresa suveranităţii ţării. Iar pentru a-și susține afirmațiile, a venit cu o listă concretă de fapte. „Avem de toate: un jurnalist maghiar care cooperează cu un serviciu de informaţii străin, interceptarea repetată a ministrului ungar de externe, instruirea informaticienilor Partidului Tisza de către ucraineni”, a enumerat acesta.
Acuzațiile sunt extrem de precise.
Concluzia sa este una tranșantă, menită să elimine orice dubiu. „Cred că toate acestea i-au convins chiar şi pe cei care aveau îndoieli că există într-adevăr o ingerinţă a serviciilor de informaţii străine în procesul electoral din Ungaria”, a adăugat ministrul.
Miza alegerilor din 12 aprilie
Dincolo de acuzații, Szijjártó a subliniat importanţa scrutinului din 12 aprilie, afirmând că atunci trebuie luată o decizie care să asigure ca Ungaria să rămână o ţară a păcii şi securităţii. V-ați gândit vreodată cum sună un mesaj electoral clasic? Ei bine, ministrul a oferit un exemplu perfect, făcând un apel direct la electorat.
„Nu vom permite serviciilor străine să impună interese externe în Ungaria, nu vom permite să fim atraşi în război, să fie aduşi migranţi sau să fie transferate resursele noastre către Ucraina. Pe 12 aprilie, fiecare trebuie să fie prezent la vot”, a concluzionat Péter Szijjártó.
Operațiune coordonată a serviciilor externe
Viziunea nu este singulară în guvernul de la Budapesta. Miercuri, şi ministrul Afacerilor Europene, János Bóka, a declarat că în Ungaria se desfăşoară o operaţiune coordonată a serviciilor externe de informaţii. Scopul? Influențarea alegerilor și aducerea la putere a partidului de opoziție Tisza.
Cum vine asta, mai exact? Potrivit demnitarului, agenţi străini care au activat anterior în Ungaria – reprezentând, printre altele, interese ucrainene – s-ar fi infiltrat ulterior în partidul Tisza, inclusiv în sistemele informatice ale acestuia. În aceste condiții, Bóka susține că partidul Tisza nu mai poate fi considerat doar o „construcţie politică externă”, ci o formaţiune creată în cadrul unei operaţiuni de informaţii. alegătorii ar avea de ales între un guvern naţional suveran şi un „guvern-marionetă”.
Acuzații în oglindă de la Washington
Numai că, în timp ce Budapesta arată cu degetul spre Kiev, o investigație a Washington Post aruncă o lumină diferită asupra loialităților guvernului Orbán. Publicația americană, citând mai mulţi oficiali europeni actuali şi foşti din domeniul securităţii, a dezvăluit că guvernul maghiar oferă de mult timp Moscovei acces la discuţiile sensibile din cadrul Uniunii Europene.
Articolul susține că însuși Péter Szijjártó sună în mod regulat în pauzele reuniunilor Consiliului UE pentru a-i furniza omologului său rus, Serghei Lavrov, „rapoarte directe despre ceea ce s-a discutat” şi posibile soluţii (o acuzație extrem de gravă, dacă se confirmă).
Pus în fața acestor dezvăluiri, ministrul maghiar de externe a negat inițial totul. Ulterior, însă, a revenit și a spus că discută cu toți omologii săi din Rusia, Serbia, Israel, Statele Unite şi Turcia atât înainte, cât şi după reuniunile UE pe teme de politică externă.
