Tensiuni puternice în Orient. Inevitabilul conflict Israel-Iran

28

Israelul și Iranul pot intra, într-o confruntare militară deschisă pe termen mediu după patru decenii de război rece, uneori purtat în umbră prin intermediul unor aliați. Totuşi,  israelienii spun de decenii că nu ar accepta o bombă atomică în mâinile iranienilor.

Însă aceasta poate fi în curând realitatea, având în vedere dificultățile din jurul revenirii SUA la JCPOA (Planul comun de acțiune cuprinzător; n. trad.), aşa cum este cunoscut acordul nuclear semnat de marile puteri și de regimul de la Teheran.

Astfel, statului evreu îi va rămâne să hotărască dacă acceptă puterea atomică a statului șiit sau optează pentru acțiune militară, cu mari șanse de eșec.

Riscuri politice la nivel internațional

De asemenea, două dintre principalele companii de consultanță cu privire la riscul politic lucrează cu un scenariu în care guvernul Biden și noul guvern iranian al conservatorului Ebrahim Raisi nu ar ajunge încă la un acord în 2021.

Astfel, în evaluarea Eurasiei, perspectivele s-au înrăutățit odată cu alegerea lui Bagheri Kani ca negociator în noul guvern iranian. Acesta este „un opozant înflăcărat al acordului și al negocierilor pentru o revenirea americană. De asemenea, acesta este cunoscut de oficialii americani pentru pozițiile sale inflexibile pe vremea când era negociator la președinția lui Mahmoud Ahmadinejad”.

Totodată, Hani Sabra, de la compania de consultanţă Alef, a arătat într-un raport către clienți că „strategia iraniană pare să fie exercitarea unei presiuni maxime asupra SUA prin accelerarea programului său nuclear, astfel încât o criză iminentă să forțeze concesii suplimentarea din partea SUA.

În plus, de partea americană, aceste mişcări îi fragilizează pe susţinătorii unei reveniri rapide la JCPOA în cadrul administraţiei Biden. În consecință, revenirea la acordul nuclear este scenariul cel mai puțin probabil”. Pe scurt, negocierile riscă să eşueze. Dacă se vor scufunda definitiv, Iranul se va îndrepta, evident, spre capacitatea de a produce bomba atomică, informează oglobo.

Vina este a lui Trump

Astfel, vina este mai ales a lui Trump, care a scos SUA din JCPOA, în ciuda succesului acordului. Iranul optase în anul  2015 să renunțe la programul său nuclear. Prin decizia republicanului, totuși, Teheran și-a mărit capacitatea îmbogățire a uraniului și nu a fost niciodată atât de aproape de dezvoltarea capacității de fabricare de armament atomic.

Totodată, țara s-a obișnuit să trăiască cu sancțiunile americane. Acest lucru nu este nou. Încearcă să se apropie tot mai mult de China și de Rusia. Chiar și în Orientul Mijlociu, regimul de la Teheran a stabilit un canal de dialog cu Arabia Saudită prin Irak.

În plus, SUA, la rândul lor, nu sunt considerate o amenințare militară după ce nu au făcut nimic la anexarea Crimeei de către Rusia și acum cu procesul eșuat de retragere din Afganistan.

Mai mult, iranienii știu că Saddam și Kadhafi, fără arme nucleare, au fost răsturnaţi. Kim Jong-un, cu bombele sale atomice, rămâne ferm în Coreea de Nord.

Citește și
Spune ce crezi