Un consorțiu condus de compania americană Eldridge Industries, fondată de miliardarul Todd Boehly, negociază preluarea gigantului Lukoil International GmbH. Valoarea estimată a tranzacției se ridică la 22 de miliarde de dolari, iar pe 23 iunie autoritățile de la București au primit deja o notificare oficială din partea investitorilor.
Miza uriasa din Marea Neagra
Dar de ce se grăbesc americanii și partenerii lor arabi cu actele la București? Miza locală este perimetrul offshore Trident. Lukoil deține o cotă majoritară de 87,8% din această zonă, unde rezervele de gaze naturale sunt estimate la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. Numai că firma operatoare, Lukoil Overseas Atash BV, se află în stare de forță majoră declarată încă din noiembrie 2025. Sancțiunile internaționale impuse ca urmare a invaziei ruse în Ucraina au blocat complet finanțarea lucrărilor.
Investitorii au trimis o scrisoare direct către Ministerul Energiei și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Mesajul este clar. „Consorțiul a încheiat deja un acord prealabil cu Lukoil pentru achiziția Lukoil International GmbH și se află în faza de finalizare a unui acord revizuit. […] În acest context, solicităm în mod respectuos Guvernului României și ANRM să mențină valabilitatea contractului de concesiune pentru perimetrul Trident și să evite adoptarea unor măsuri de reziliere sau sancționare până la finalizarea formală a transferului de proprietate.”
Sursa banilor si cursa contra cronometru
Așa cum a relatat Libertatea recent, alianța de afaceri este una formidabilă. Alături de Boehly (cunoscut publicului larg și ca patron al clubului Chelsea FC) se află fonduri masive din Orientul Mijlociu. Vorbim despre Al Hail Holding și International Holding Company (IHC) din Abu Dhabi, plus Power International Holding (PIH) din Qatar.
Iar banii nu par să fie o problemă. Reprezentanții consorțiului garantează decidenților de la București că investițiile blocate pot reporni imediat. „Consorțiul este pe deplin pregătit și capabil să preia și să finanțeze toate obligațiile de explorare, dezvoltare și exploatare asumate în Marea Neagră, imediat ce tranzacția globală va fi aprobată de autoritățile de reglementare din Statele Unite și Marea Britanie.”
Până la urmă, piața se aștepta la o vânzare încă din ianuarie 2026, când Lukoil semnase un acord non-exclusiv cu fondul american Carlyle Group. Intrarea arabilor în joc a schimbat însă complet calculele, aceștia devenind favoriți pentru preluarea activelor.
Ce se intampla cu benzinariile din Romania
Dincolo de gazele din Marea Neagră, tranzacția are un impact direct la firul ierbii. Șoferii români trebuie să știe că pachetul scos la vânzare include rafinăria Petrotel Lukoil de la Ploiești și o rețea uriașă de aproximativ 300 de benzinării și depozite de carburanți răspândite prin toată țara.
La nivel global, activele Lukoil International acoperă Europa (inclusiv rafinăria Neftochim Burgas din Bulgaria), Statele Unite, Egipt, Mexic, dar și Irak. Acolo, guvernul irakian a aprobat preluarea temporară a operațiunilor uriașului perimetru West Qurna-2 (cel mai mare activ extern al rușilor) de către compania de stat Basra Oil Company, în timp ce Chevron negociază separat pentru o participație de 75%.
Activele din Kazahstan au fost excluse de la vânzare, rămânând sub controlul direct al grupului rusesc.
Aprobari stricte la nivel inalt
Și totuși, birocrația internațională dictează ritmul. Tranzacția are nevoie de undă verde de la Comisia Europeană și de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România.
Presiunea uriașă vine de peste ocean (din cauza regimului de sancțiuni dictat de Washington).
Termenul limită stabilit de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA este 25 iulie 2026, dată până la care consorțiul trebuie să semneze acordul final de transfer de proprietate cu Lukoil.
