Forțele ucrainene au lansat o campanie masivă cu drone în Marea Azov, lovind sistematic rutele comerciale și militare ale Rusiei. Până la data de 14 iulie, bilanțul oficial indică 116 nave rusești atacate.
Țintele principale din Marea Azov
Operațiunea poartă numele de cod „MoLoChKa” și este condusă de Forțele de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei. Comandantul Robert „Madyar” Brovdi vizează direct petrolierele din așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, navele de marfă uscată, feriboturile și remorcherele.
Strategia lovește fix în inima logisticii rusești. Vasele de dimensiuni mici și medii (cu o lungime de circa 140 de metri) transportă țiței rusesc prin Canalul Volga-Don spre Marea Azov. Acolo, marfa este mutată pe petroliere mari ancorate în larg. Un singur petrolier oceanic se încarcă de regulă de la 12-15 astfel de nave-navetă.
Cum ne afectează asta pe noi direct? Orice blocaj masiv pe ruta Azov-Volga pune presiune uriașă pe restul Mării Negre, zonă vitală pentru tranzitul cerealelor românești și pentru securitatea apelor teritoriale de lângă Constanța.
Cifrele vorbesc de la sine.
Impactul economic și militar pentru Moscova
Iar efectele tacticii Kievului se văd deja clar pe teren. Într-o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, se arată că atacurile paralizează treptat rețeaua logistică a Crimeei. Feriboturile feroviare au fost avariate anterior, iar instalațiile de depozitare a combustibilului au fost lovite în plin.
Anton Zemliani, analist la Centrul Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, a explicat situația tactică pentru publicația Kyiv Independent. „din acest motiv aprovizionarea cu combustibil a peninsulei a devenit mai dificilă, afectând nu doar activitatea economică, ci și operațiunile militare”, a declarat Zemliani.
Și lucrurile nu se opresc aici. Agenția Reuters relata pe 10 iulie că Rusia a suspendat temporar navigația pe Canalul Don-Azov din cauza atacurilor. Până la urmă, miza este uriașă, având în vedere că aproximativ un sfert din exporturile rusești de grâu tranzitează în mod normal Marea Azov.
Navele rusești dispar de pe radare
Verificarea independentă a pagubelor este greu de făcut, dar datele tehnice confirmă panica din rândul echipajelor rusești. George Barros, coordonator al secțiunii Rusia-Ucraina în cadrul Institutului pentru Studiul Războiului, a analizat sistemul automat de identificare a navelor (AIS).
Dar ce a descoperit expertul american? Între 30 iunie și 11 iulie s-a înregistrat o scădere de aproximativ 55% a numărului de nave care își transmiteau poziția. Căpitanii ruși opresc pur și simplu transponderele și se lipesc de coastă pentru a evita dronele explozive.
Numai că tactica asta nu funcționează perfect. Totuși, a precizat el, „a dispărea” de pe radar oferă o protecție limitată. Imaginile satelitare cu radar cu apertură sintetică (inclusiv cele comerciale folosite de armata ucraineană) pot depista navele chiar și fără semnalul AIS activ.
Singura contramăsură vizibilă a rușilor până în acest moment rămâne reducerea drastică a volumului de trafic naval în regiunea strâmtorii Kerci.
