Aproximativ 80% din infrastructura și tehnologia digitală a Europei provine în prezent din afara blocului comunitar. Piața de profil este dominată autoritar de giganți americani precum Google, Microsoft și Apple, dar și de conglomerate chinezești masive ca Alibaba sau ByteDance, compania care deține platforma TikTok.
Europenii cer renuntarea la tehnologia americana si chineza
Cel mai recent raport Eurobarometer arată o schimbare clară de direcție. Cetățenii europeni vor o infrastructură digitală controlată strict de UE. Procentele sunt covârșitoare în țările nordice, unde respondenții din Suedia (94%), Finlanda (93%) și Danemarca (92%) consideră că Uniunea Europeană trebuie să prioritizeze urgent aceste investiții.
Iar cifrele confirmă o dorință evidentă de reducere a dependenței de tehnologiile provenite din SUA și China. Suedezii conduc din nou acest clasament cu 88%, urmați îndeaproape de Germania, Danemarca, Finlanda și Luxemburg, toate cu 87%.
O analiză amplă publicată recent de Euronews explică de ce acest sentiment este atât de puternic în statele nordice. Totul se leagă de „modul în care sentimentul de urgență se reflectă în întreaga societate și în discursul public”, a declarat Johan Linåker, cercetător principal la institutul de cercetare RISE din Suedia și profesor asistent adjunct la Universitatea din Lund.
„În Danemarca, de exemplu, amenințările SUA la adresa Groenlandei au stârnit reacții și implicare prin eforturi de suveranitate digitală, cum ar fi campania publică «Danmark Skifter»”, a explicat Johan Linåker.
Cat suntem dispusi sa platim pentru suveranitate digitala
V-ați gândit vreodată la cât v-ar costa, de fapt, să renunțați la platformele străine cu care v-ați obișnuit zilnic pe telefon? Când vine vorba de a scoate mai mulți bani din buzunar pentru a susține un furnizor de servicii digitale cu sediul în UE, părerile europenilor se împart radical.
Danezii (76%), suedezii și croații (ambii cu 73%) sunt cei mai dispuși să facă această mișcare, chiar dacă implică niște costuri lunare mai mari. La polul opus se află estonienii (35%), bulgarii și cehii (ambii cu 45%), care au înregistrat cele mai scăzute niveluri de acord din tot sondajul.
„Instrumentele și infrastructura digitală din unele țări sunt privite mai degrabă ca o marfă decât ca o parte critică a infrastructurii societății, iar prioritățile se află în altă parte, un tipar printre unele țări din Europa de Est”, a precizat cercetătorul suedez.
Până la urmă, aici intră în discuție și România. Deși nu suntem menționați direct în topul reticenței de mai sus, românii resimt din plin presiunea prețurilor la abonamentele de internet sau stocare cloud, iar ideea de a plăti suplimentar doar pentru eticheta „Made in EU” se lovește inevitabil de realitatea bugetelor de familie limitate.
Securitatea datelor personale schimba regulile jocului
Datele arată că bărbații sunt mai predispuși decât femeile să accepte o astfel de tranziție costisitoare.
Și dorința de schimbare scade brusc odată cu înaintarea în vârstă, tinerii fiind de departe cei mai favorabili renunțării la giganții non-UE. Dar ce i-ar convinge efectiv pe cetățeni să facă pasul? Securitatea sporită și fiabilitatea sunt principalii factori, mai ales pentru greci (68%), finlandezi (67%) și suedezi (64%).
Urmează o protecție mai bună a datelor personale (un subiect extrem de sensibil după amenzile uriașe date pe legislația GDPR), cu cele mai mari ponderi înregistrate în Austria (57%), Olanda, Irlanda și Portugalia (toate cu 54%).
Guvernul danez a trecut deja la fapte concrete. A alocat aproximativ 6,96 milioane de euro (80 de milioane de coroane) între 2026 și 2029 pentru a se asigura că Danemarca își reduce dependența de marile companii de tehnologie. Campania „Danmark Skifter”, derulată în primele trei luni ale anului 2026, a vizat direct oprirea ecranelor la anumite ore sau trecerea la platforme alternative, considerate mai puțin adictive.
Planul de la Bruxelles si amenintarea americana
Numai că deciziile politice majore accelerează brusc acest proces de izolare. Săptămâna trecută, administrația Trump a decis să taie accesul străinilor la cele mai avansate modele de inteligență artificială ale companiei Anthropic (inclusiv pentru proprii angajați străini ai companiei).
Această mișcare a confirmat cele mai mari temeri ale Europei privind un potențial blocaj total și a oferit un nou impuls agendei sale de suveranitate tehnologică. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a introdus pachetul său de suveranitate tehnologică pentru a stimula sectorul intern al blocului, cu un accent masiv pe infrastructura cloud, servicii AI, sursă deschisă și cipuri.
Proiectul de lege introduce patru inițiative pe fiecare etapă a lanțului valoric, de la cipuri la infrastructură, software, cloud și AI. Nivelul cel mai înalt, care acoperă sectoare vitale precum apărarea și sănătatea, ar interzice efectiv companiilor neeuropene să câștige contracte publice. Scopul direct este prevenirea unui scenariu de tip „kill switch”, adică riscul real ca un guvern străin să poată tăia pur și simplu accesul la spitale sau la avioanele de vânătoare.
„În general, țările europene, sau orice țară de altfel, trebuie să își asigure suveranitatea și reziliența instituțiilor și sferei lor digitale, la fel ca în cazul celei fizice”, a declarat Johan Linåker.
Expertul suedez a adăugat o nuanță importantă la final. „În esență, acest lucru nu implică schimbarea tuturor soluțiilor din țări terțe. Mai degrabă, este vorba despre identificarea și evaluarea riscurilor cu care vin dependențele noi și existente și dezvoltarea capacităților necesare pentru a le gestiona”, a transmis acesta.
Noile reglementări europene privind interzicerea companiilor străine de la contractele publice din domeniul apărării urmează să intre în dezbaterea oficială în următoarele săptămâni.
