Un somn cuprins între 6,4 și 7,8 ore pe noapte încetinește îmbătrânirea biologică a organismului. Asta arată o cercetare majoră realizată de Universitatea Columbia din SUA pe o bază de date cu aproximativ jumătate de milion de adulți.
Vârsta reală a organelor și regula orelor de somn
Echipa condusă de Junhao Wen, profesor asistent de radiologie la Universitatea Columbia, a analizat datele din UK Biobank pentru a vedea exact cum ne afectează odihna. Cercetătorii au creat 23 de ceasuri biologice pentru 17 sisteme de organe.
„Organele au ritmuri diferite de îmbătrânire”, a explicat Junhao Wen. Inima unei persoane poate fi biologic mai tânără decât ficatul, iar creierul mai bătrân decât plămânii.
Iar rezultatele au arătat un tipar clar în formă de „U”. Atât lipsa somnului, cât și excesul accelerează degradarea corpului. „Ideea principală e un program de somn constant, în jur de 6 până la 8 ore pe zi. Știm că acesta este intervalul care face bine sănătății în ansamblu”, a declarat autorul principal al studiului publicat în luna mai 2026 în revista Nature.
„Studiile anterioare au constatat că somnul este asociat mai ales cu îmbătrânirea și povara bolilor la nivelul creierului. Studiul nostru merge mai departe și arată că atât somnul prea scurt, cât și somnul prea lung sunt asociate cu o îmbătrânire mai rapidă la nivelul majorității organelor”, a adăugat profesorul Wen.
Femeile au nevoie de mai multă odihnă
Bărbații își mențin creierul tânăr dacă dorm în medie 7,7 ore pe noapte. La femei, pragul optim urcă la 7,82 ore. Marie-Pierre St-Onge, profesoară de nutriție și directoare a Centrului pentru Cercetarea Somnului de la Universitatea Columbia, confirmă aceste cifre obținute de cercetători.
„În linii mari, durata optimă a somnului se situează în jurul a 6,5-7,5 ore pe noapte”, a explicat specialista. „Femeile par să se simtă mai bine cu ceva mai mult somn, cam 15-20 de minute în plus. Este interesant, pentru că se potrivește cu ce vedem în populația generală, unde femeile tind să raporteze o durată a somnului ușor mai mare decât bărbații”, a completat St-Onge.
Dar cum reușim să atingem aceste cifre în viața reală? Așa cum detaliază o analiză recentă publicată de Hotnews, stresul cotidian și grijile familiale fragmentează adesea odihna. Și angajații români resimt din plin această problemă. Ritmul de muncă alert din corporațiile din București sau Cluj, combinat cu timpul pierdut în trafic, face ca acele 7 sau 8 ore ideale să pară adesea un lux greu de atins.
Capcanele de pe internet și trucurile virale
Numai că disperarea de a dormi mai bine îi împinge pe mulți spre rețelele sociale. Tinerii testează masiv tendințe periculoase. Un exemplu clar este „bed rotting” (statul în pat ore sau zile întregi fără a dormi efectiv).
Dr. Anne Marie Morse, medic specialist și purtătoare de cuvânt a American Academy of Sleep Medicine (AASM), atrage atenția asupra acestui obicei complet nociv.
„Mintea poate fi antrenată să asocieze lucruri care nu sunt menite să fie asociate între ele. Așa că, dacă te retragi în pat ca să-ți «amorțești» anxietatea, ziua proastă, despărțirea recentă sau altă provocare zilnică, statul în pat începe să te facă să retrăiești aceste emoții negative și duce la dificultăți de a adormi și de a rămâne adormit”, a avertizat medicul american.
Jade Wu, psiholog specializat în medicina somnului, susține că lipsa de activitate duce la pierderea masei musculare și risc crescut de obezitate. Ce înseamnă asta concret pentru corpul tău? O deteriorare fizică rapidă în loc de relaxarea promisă pe internet.
Nici băutura virală „sleepy girl mocktail” (suc de vișine combinat cu magneziu și apă minerală) nu face minuni. Deși un mic studiu din 2012 arăta că 500 mg de magneziu pe zi reduc simptomele de insomnie, cercetările ample nu au confirmat până acum un efect cert.
Și teoria somnului calculat strict în tranșe de 90 de minute este aplicată greșit. Ciclurile de somn variază între 90 și 120 de minute, iar specialiștii spun că trezirea intenționată în mijlocul nopții nu are sens medical, cu excepția misiunilor militare sau a readaptării la fusul orar.
Soluțiile medicilor pentru nopți liniștite
Până la urmă, cele mai eficiente metode sunt exact cele clasice. Lumina naturală de dimineață reglează ceasul intern al organismului.
„Expuneți-vă la lumină, dacă se poate, în primele 15-20 de minute după trezire. Este foarte important, fiindcă ajută la reglarea ritmului circadian”, a recomandat dr. Ana Krieger, profesoară de medicină și directoarea medicală a centrului Weill Cornell din SUA.
Pentru serile în care mintea refuză pur și simplu să se oprească, specialiștii propun „cognitive shuffling” (trecerea deliberată prin imagini și cuvinte fără legătură pentru a bloca gândurile stresante). Cert e că somnul nu poate fi forțat.
„Deseori, oamenii își subestimează nevoile”, a adăugat Krieger.
Dacă simțiți nevoia unui pui de somn în timpul zilei, psihologul Jade Wu recomandă o repriză scurtă de 30 de minute (fără a depăși o oră). Dincolo de sfaturile medicale, datele unui sondaj AASM din 2024 arată dimensiunea disperării globale privind odihna. Nu mai puțin de 37% dintre americani, proporția urcând la 55% în rândul generației Z, au testat cel puțin o tendință virală de somn de pe internet în încercarea de a dormi mai bine.
