Importurile de electricitate ale Uniunii Europene din Balcani au scăzut dramatic, cu aproape 40%, de la introducerea noii taxe pe carbon la frontieră. Mecanismul, menit să protejeze industria europeană, a lovit puternic în producătorii de energie din afara blocului comunitar, în special în cei care se bazează pe cărbune.
Ce este taxa pe carbon și cum funcționează
Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (cunoscut sub acronimul CBAM) a intrat într-o fază de tranziție de la 1 octombrie 2023. E drept că, la prima vedere, pare o birocrație complicată. Numai că lucrurile stau destul de simplu. importatorii din UE trebuie să cumpere certificate care să acopere emisiile de carbon încorporate în produsele pe care le aduc din afara blocului comunitar, cum ar fi oțel, ciment sau electricitate.
Scopul declarat este de a preveni așa-numita „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, adică mutarea producției poluante în țări cu reguli de mediu mai laxe. Dar ce înseamnă, pe bune, asta pentru vecinii noștri din Balcani? Înseamnă că energia lor, produsă în mare parte în termocentrale pe cărbune, a devenit subit mult mai scumpă pentru cumpărătorii din UE.
Impact devastator pentru producătorii din Balcani
Iar impactul a fost imediat și brutal. Țări precum Bosnia și Herțegovina, Serbia sau Macedonia de Nord, unde sectorul energetic este dominat de combustibili fosili, s-au trezit peste noapte cu un dezavantaj competitiv uriaș. Energia lor, odată ieftină și atractivă, poartă acum povara costurilor de carbon.
Dragan Petrovic, analist pe piața de energie din Belgrad, a descris situația fără ocolișuri: „Producătorii noștri, mulți dependenți de cărbune, pur și simplu nu pot concura. Taxa CBAM a ridicat un zid economic pe care nu-l putem escalada peste noapte.”
Cifrele vorbesc de la sine.
De la aproape 5 TWh importați în ultimul trimestru din 2022, UE a ajuns să cumpere sub 3 TWh în perioada similară de după introducerea taxei. O Scădere de aproape 40% care a lăsat un gol în piață și a pus sub semnul întrebării viabilitatea multor producători din regiune.
Prețuri mai mari și pentru consumatorii europeni?
V-ați gândit vreodată de unde vine curentul care vă încarcă telefonul? Nu de puține ori, o parte din el provenea din importuri ieftine. Acum, odată cu reducerea acestor surse, apare o întrebare legitimă. Dar stai puțin, cum ne afectează asta pe noi, în România și în restul UE?
Reducerea importurilor din Balcani pune o presiune suplimentară pe rețeaua energetică europeană. Golul lăsat de energia balcanică trebuie umplut din alte surse, care nu sunt întotdeauna mai ieftine. Pe termen scurt, acest lucru ar putea duce la o volatilitate mai mare a prețurilor pe piețele spot de energie.
O perioadă de tranziție plină de provocări
Si totuși, oficialii europeni susțin că mecanismul este necesar pentru atingerea țintelor climatice. Anka Schmidt, expert în politici energetice la Bruxelles, a declarat pentru News24: „Scopul nu este să pedepsim, ci să incentivăm tranziția verde. Oferim sprijin tehnic și financiar, dar schimbarea trebuie să vină din interiorul regiunii.”
Până la implementarea completă a mecanismului în 2026, țările din Balcani se află într-o cursă contra cronometru. Ele trebuie să-și modernizeze sectorul energetic, să investească masiv în surse regenerabile și să reducă dependența de cărbune. Altfel, riscă să piardă definitiv accesul la una dintre cele mai mari piețe de energie din lume.
