Sute de opere de artă semnate de mari pictori români, inclusiv Nicolae Grigorescu și Nicolae Tonitza, sunt lăsate să putrezească în sediile Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Documente oficiale dezvăluie o neglijență crasă, cu lucrări valoroase evaluate în inventar la doar 20 de lei, în timp ce unele sunt, la propriu, roase de termite.
Valoare de piață de sute de mii de lei, în acte doar 20 de lei
O situație greu de înțeles se petrece în spatele ușilor închise ale Ministerului de Externe. Opere semnate de artiști consacrați precum Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Horia Bernea sau Sabin Bălașa figurează în evidențele contabile la valori derizorii. Pe bune, cum vine asta ca un tablou de sute de mii de lei să fie înregistrat cu 20 de lei?
Iar problema nu e nouă. Un raport din 2025 al Curții de Conturi a României arată că deficiența este sistemică și a fost semnalată și în anii precedenți, fără a fi corectată. Auditorii au identificat lucrări la misiunile diplomatice cu valori mai mici de 20 de lei, deși picturi ale acelorași artiști, aflate în Centrala MAE, au fost evaluate în 2023 la sume între 5.100 și 354.000 de lei.
Riscul este uriaș. În cazul unui furt, prejudiciul se calculează la valoarea de inventar. Adică statul recuperează 20 de lei pentru un Grigorescu dispărut. Mai mult, MAE nu deține documente de proveniență pentru multe dintre aceste bunuri, ceea ce deschide larg poarta către pierderi, sustrageri sau înlocuiri cu falsuri. „Lipsa documentelor de proveniență a condus la apariția riscului de pierdere, sustragere sau înlocuire a unor bunuri care nu au fost evaluate şi pentru care nu s-a stabilit autenticitatea”, acuză auditorii.
Cifrele vorbesc de la sine.
În total, MAE are în contabilitate peste 10.000 de bunuri de valoare, din care circa 3.000 sunt tablouri, sculpturi sau gravuri. Neefectuarea evaluării corecte a acestora duce, conform raportului, la o subevaluare a proprietății statului român. „neefectuarea evaluării bunurilor culturale deținute în toate locațiile MAE (sediul central şi misiunile diplomatice) a condus la o subevaluare a proprietății private a statului român”, se mai arată în document.
Decizia dubioasă a unui expert: Grigorescu nu merită clasat
Lucrurile stau și mai prost. Pentru a fi protejată legal, o operă de artă trebuie „clasată” (procedura prin care un bun devine oficial parte a patrimoniului național). Numai că, în urmă cu trei ani, MAE a angajat un expert care a evaluat 410 opere din Centrala ministerului și a tras o concluzie surprinzătoare: 409 dintre ele „nu sunt susceptibile a fi clasate”.
Și asta deși pe listă se aflau nume grele. Raportul Curții de Conturi este tranșant: „MAE a recepționat serviciile de expertizare şi evaluare pentru un număr de 410 bunuri culturale mobile, aflate în Centrala MAE, pentru care evaluatorul a apreciat că 409 NU sunt susceptibile a fi clasate, deși în lista bunurilor analizate au existat lucrări semnate de Nicolae Grigorescu (evaluată la 858.000 de lei), Ion Țuculescu (evaluată la 324.000 de lei) şi Nicolae Tonitza (evaluată la 178.700 de lei), autori ale căror lucrări se regăsesc în Inventarul patrimoniului cultural național mobil clasat, atât în categoria Fond, cât și în categoria Tezaur”.
În prezent, MAE deține un singur bun cultural clasat oficial, o telegramă istorică, dar care, culmea, nici măcar nu este înregistrată în evidența contabilă a instituției.
Tablouri abandonate și roase de termite în ambasade închise
Dincolo de cifre și evaluări, starea fizică a operelor este dramatică. Lucrări semnate de Horia Bernea, Sabin Bălaşa, Alexandru Ciucurencu şi Constantin Piliuță au fost pur și simplu abandonate în sediile unor misiuni diplomatice care și-au suspendat activitatea. Fără supraveghere, fără condiții de conservare.
Auditorii au descoperit tablouri într-o stare avansată de degradare. „Cu privire la starea în care se găsesc bunurile culturale mobile, cu ocazia inventarierii au fost consemnate diferite aprecieri ale comisiilor de inventariere (uzat, ros de termite, necesită restaurare etc.) pentru lucrări realizate de Horia Bernea, Sabin Bălaşa, Alexandru Ciucurencu şi Constantin Piliuță, fără ca, în etapa de valorificare a inventarierii, conducerea MAE să întreprindă măsuri pentru aducerea în țară a respectivelor lucrări, în vederea restaurării acestora”, notează raportul.
Dar neglijența nu se oprește aici. „S-a constatat că, în cazul misiunilor diplomatice care şi-au suspendat activitatea, bunurile de valoare din gestiunea acestora au rămas în locațiile respective, chiar dacă nu există personal MAE care să răspundă de integritatea lor”. Chiar și obiectele din argint din sediul central sunt depozitate în spații necorespunzătoare, cu risc de deteriorare și fără securitate, conform aceluiași document.
Curtea de Conturi a impus MAE un termen până la finalul anului 2025 pentru a remedia situația. Până la ora publicării acestui articol, Ministerul Afacerilor Externe nu a oferit un punct de vedere. Majoritatea acestor opere au intrat în patrimoniul ministerului în perioada comunistă, fie prin achiziții masive de la Uniunea Artiștilor Plastici pentru decorarea ambasadelor, fie provenind din confiscări de la elitele interbelice după 1948.
