Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a convocat pe cei mai importanți oameni de afaceri ai țării la o întâlnire cu ușile închise. Scopul a fost unul direct și fără menajamente: să le ceară donații la bugetul de stat pentru a finanța continuarea războiului din Ucraina. Iar unul dintre miliardari s-a și conformat, angajându-se să doneze o sumă colosală.
O întâlnire pentru „stoarcerea banilor”
Întâlnirea a avut loc joi, departe de ochii presei. Acolo, Putin le-a explicat oligarhilor că Rusia va continua să lupte până când va cuceri complet regiunea Donbas din estul Ucrainei. Pentru asta, e nevoie de bani. Mulți bani. Și, deși Kremlinul a mai încercat să taxeze companiile, aceasta este prima dată când Putin le-a cerut magnaților acest lucru în mod direct.
Ideea nu pare să-i aparțină în totalitate. Potrivit surselor, inițiativa de a „stoarce bani de la companii într-o perioadă dificilă pentru țară” a venit de la Igor Sechin, un vechi aliat al lui Putin și directorul gigantului petrolier Rosneft (cea mai mare companie de profil din Rusia).
Primul angajament: 1 miliard de euro
Discursul prezidențial pare să fi avut efect imediat. Miliardarul Suleiman Kerimov s-a angajat pe loc să doneze nu mai puțin de 100 de miliarde de ruble.
Suma echivalează cu 1,06 miliarde de euro.
Prin acest gest, Kerimov dă un semnal clar celorlalți magnați prezenți la discuții, arătând care este nivelul „donațiilor” așteptate de Kremlin pentru a susține efortul de război, aflat deja în al cincilea an de la invazia pe scară largă din februarie 2022.
Economia Rusiei, sub presiune maximă
Dar de ce a ajuns Putin să le ceară bani direct oligarhilor? Lucrurile nu stau deloc bine pentru finanțele Rusiei. Pe măsură ce războiul se prelungește, țara se confruntă cu o lovitură dublă: veniturile din vânzările de energie sunt în scădere, iar încetinirea economică generală afectează încasările din taxe din toate celelalte sectoare.
Situația este atât de tensionată încât guvernul rus pregătește o posibilă reducere de 10% a tuturor cheltuielilor considerate ne-esențiale din bugetul pe acest an. Decizia finală depinde, e drept, de evoluția prețului petrolului, influențat de războiul din Iran.
Taxe peste taxe pentru finanțarea armatei
Această nouă „cerere” adresată oligarhilor vine după o serie de măsuri fiscale menite să umple golurile din buget. În 2023, Rusia a strâns 320 de miliarde de ruble printr-o taxă excepțională de 10% aplicată profiturilor unor companii mari. Apoi, în ianuarie, Kremlinul a majorat TVA-ul cu 2 puncte procentuale, până la 22%, o măsură prin care speră să adune încă 600 de miliarde de ruble (adică 6,4 miliarde de euro) în următorii trei ani.
Și nu se opresc aici. Ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a anunțat joi că se ia în calcul o altă taxă pe profiturile excepționale în acest an, în special dacă rubla va continua să se deprecieze. Nu-i chiar așa de roz situația, pe bune.
Iar toate aceste eforturi disperate de a face rost de bani au o justificare clară. Cheltuielile Kremlinului pentru apărare au explodat, crescând cu 42% anul trecut și ajungând la o cifră amețitoare: 13.100 miliarde de ruble.
