Bugetul României pe 2026 nu va ajunge în Parlament mai devreme de jumătatea lunii februarie. Vicepremierul Tanczos Barna a recunoscut luni seară, la Digi24, că executivul e deja în urmă cu calendarul, potrivit HotNews. Surpriza? Nimeni nu pare să se mai mire. Relatează HotNews.
„Suntem la jumătatea lunii ianuarie și, după calendarul pe care l-am creat astăzi, mai devreme de jumătatea lunii februarie n-o să avem buget propus în Parlament”, a declarat vicepremierul. Varianta realistă, spune el, e tocmai această dată. Nu se poate amâna mai mult.
Ce urmează în săptămânile următoare
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a pus deja pe masă un calendar. În câteva zile, coaliția va aproba plafoanele bugetare. Apoi încep consultările cu ministerele. Fiecare dintre ele își va negocia cifrele.
La mijlocul lunii februarie, proiectul de buget va fi publicat și aprobat în Guvern. Abia după aceea intră în Parlament. A doua parte a lunii februarie aduce dezbaterile și votul final. Calendarul e strâns. Foarte strâns.
Tanczos Barna a fost direct: „Într-o anumită formă, sigur, trebuie să propunem Parlamentului bugetul și trebuie aprobat pe legislația care va exista, cu sau fără reforma în administrație, cu sau fără anumite legi aprobate până atunci, dar trebuie mers înainte.”
PNRR-ul, prioritatea numărul unu
Vicepremierul a tras un semnal de alarmă legat de fondurile europene. Fiecare zi de întârziere poate afecta absorbția banilor din PNRR. Programul trebuie finalizat până la sfârșitul lunii august.
„Prioritatea trebuie să fie pe PNRR, ca să terminăm la sfârșitul lunii august acest program, să facem absorbție cât mai apropiată de sută la sută, să atingem indicatorii, să facem reformele atașate de aceste sume primite de la Comisia Europeană”, a explicat Tanczos Barna.
Miza e uriașă. Fondurile europene reprezintă oxigenul bugetului în 2025. Fără ele, ecuația financiară a României devine și mai complicată.
Nemulțumiri și decizii dureroase
Vicepremierul știe că vor fi supărări. Ba chiar le înțelege. „E de înțeles că sunt multe persoane supărate”, a spus el. Speră totuși că acestea vor fi ultimele măsuri dificile luate de actualul guvern.
Ministerele au nevoie de buget pentru predictibilitate. Fără cifre clare, planurile rămân pe hârtie. Investițiile stagnează. Proiectele se amână.
Ironia e că această întârziere era previzibilă. Alegerile, negocierile pentru coaliție, formarea guvernului – toate au mâncat din timpul disponibil pentru buget. Acum se plătește factura.
Cine câștigă și cine pierde din această întârziere
Primăriile și consiliile județene vor simți primele efectul. Fără buget aprobat, funcționează cu doisprezecimi. Adică pot cheltui lunar doar o doisprezecime din bugetul anului trecut. Proiectele noi? Înghețate.
Companiile care așteaptă contracte cu statul vor mai avea de așteptat. La fel și angajații din sistemul public care sperau la clarificări privind salariile.
Pe de altă parte, coaliția câștigă timp pentru negocieri interne. Fiecare partid își va urmări interesele. Ministerele conduse de fiecare formațiune vor încerca să obțină cât mai mult.
Până la jumătatea lui februarie, românii vor trăi într-o zonă gri bugetară. Nimic nou, ar spune unii. Dar asta nu face situația mai puțin problematică.
