Preşedintele american Donald Trump a declarat clar că nu ia în calcul povara economică resimțită de cetăţenii obişnuiţi atunci când negociază cu Iranul. În fața unei inflații care a urcat la 3,8% în aprilie, liderul de la Casa Albă pune pe primul loc blocarea accesului Teheranului la armamentul nuclear.
Prioritatea zero la Casa Alba
Înainte de a pleca în China, Donald Trump a fost întrebat direct de jurnaliști pe peluza de sud a Casei Albe dacă situaţia financiară a americanilor îl motivează să obțină un acord.
„Câtuşi de puţin”, a răspuns Trump.
Apoi a detaliat poziția administrației sale. „Singurul lucru care contează când vorbesc despre Iran este ca ei să nu poată avea o armă nucleară. Nu mă gândesc la situaţia financiară a americanilor. Nu mă gândesc la nimeni. Mă gândesc la un singur lucru: nu putem lăsa Iranul să aibă o armă nucleară. Atât”, a spus preşedintele SUA.
Dar jurnaliștii au insistat pe impactul economic al unui război prelungit. Răspunsul a venit imediat: „Cel mai important lucru, de departe, inclusiv dacă bursa noastră, care, apropo, se află la un nivel record, dar inclusiv dacă bursa noastră urcă sau coboară puţin, cel mai important lucru, de departe, este că Iranul nu poate avea o armă nucleară”. Acesta a completat scurt că „fiecare american înţelege asta”.
Benzina se scumpeste accelerat
Situația din teren arată însă o presiune masivă pe portofele. De când SUA şi Israelul au lansat atacuri comune asupra Iranului la sfârşitul lunii februarie, accesul la Strâmtoarea Ormuz a fost blocat. Această rută maritimă gestionează zilnic aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol.
Și cum se traduce asta în viața reală? Pe baza datelor furnizate de Hotnews, preţul mediu naţional al benzinei fără plumb a ajuns marţi la 4,50 dolari pe galon în SUA, în timp ce motorina a costat 5,64 dolari pe galon (conform unui tracker AAA).
Cum ne afectează pe noi un conflict la mii de kilometri distanță? Simplu. Când barilul de petrol se menține la peste 100 de dolari pe piețele internaționale din cauza blocajelor, șoferii români simt șocul direct la pompa de benzină, unde prețurile cresc automat odată cu cotațiile globale.
Cert e că scumpirea carburanților lovește în lanț toată economia. Biroul de Statistică a Muncii din SUA a raportat că inflaţia din aprilie a urcat la 3,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani. Mai exact, instituția a explicat că majorarea costurilor energiei „reprezintă peste patruzeci la sută din creşterea lunară a tuturor articolelor”.
Costurile razboiului si sondajele
Americanii își pierd vizibil răbdarea cu facturile tot mai mari. Un sondaj CNN/SSRS realizat între 30 aprilie şi 4 mai arată că 70% dintre americani dezaprobă modul în care Trump gestionează economia. Vorbim despre cel mai mare procentaj înregistrat de acest institut pe parcursul celor două mandate ale președintelui. În primul său mandat, rata de dezaprobare nu a depăşit niciodată 50%.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Un alt sondaj NBC News Decision Desk a indicat luna trecută că două treimi dintre persoanele chestionate dezaprobă clar atât gestionarea inflației, cât și modul în care este condus conflictul cu Iranul. Să fim serioși, cifrele reflectă o nervozitate reală în rândul populației.
La nivel diplomatic, președintele a respins duminică ultima ofertă a Iranului de a opri conflictul, numind-o pur și simplu „inacceptabilă”. Luni, el a adăugat că armistiţiul în curs este „pe aparate”, un semnal clar că atacurile armate s-ar putea relua oricând.
Până acum, nota de plată a armatei este uriașă. Angajat din februarie în acest război, Pentagonul a calculat costul operațiunilor la aproape 29 de miliarde de dolari, echivalentul a 25 de miliarde de euro. Ne aflăm în cea de-a 75-a zi de lupte, iar inflaţia din Statele Unite a atins cel mai înalt nivel din mai 2023.
