România a reușit să-și reducă deficitul bugetar calculat după metodologia europeană (ESA) la 7,9% din Produsul Intern Brut în 2025, o scădere importantă de la 9,3% în anul precedent. Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a subliniat că ajustarea de 1,4 puncte procentuale este una dintre cele mai ample din Uniunea Europeană.
O corecție peste așteptări
Ministrul Finanțelor a transmis pe pagina sa de Facebook că țara noastră intră într-o nouă etapă fiscală. „România face una dintre cele mai ample ajustări fiscale din UE şi intră într-o etapă reală de corecție și maturizare fiscală. Consolidarea trebuie continuată cu seriozitate şi consecvență”, a informat Alexandru Nazare.
Datele, confirmate oficial de Eurostat, arată o îmbunătățire mai bună decât prognozele. „Înseamnă o corecție de 1,4 puncte procentuale din PIB într-un singur an şi este una dintre cele mai ample ajustări fiscale realizate în Uniunea Europeană în această perioadă”, a precizat ministrul. Mai mult, el a susținut că rezultatul este „unul mai bun decât toate proiecțiile inițiale, care indicau un deficit sensibil mai mare.”
Scăderea este una consistentă.
Iar diferența dintre reducerea deficitului ESA (-1.4%) și cea a deficitului cash (-1,02%) arată, în opinia sa, că „România a intrat într-o etapă de corecție structurală și maturizare fiscală reală”.
Investițiile, menținute la un nivel ridicat
Dar cum s-a ajuns aici fără măsuri dure de austeritate? Nazare explică faptul că ajustarea s-a realizat fără a sacrifica proiectele majore de dezvoltare. „După ani de dezechilibre acumulate rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiții și sustenabilitatea finanțelor publice. Am reușit această ajustare semnificativă a deficitului fără să oprim investițiile și fără să abandonăm marile proiecte de modernizare ale României, menținând investițiile publice la un nivel ridicat, printre cele mai mari din UE”, a adăugat ministrul.
Oficialul a lăudat noile evoluții, pe care le consideră „rezultate directe ale efortului guvernului Ilie Bolojan, care a susținut menținerea disciplinei bugetare și continuarea investițiilor ca elemente centrale pentru stabilizarea finanțelor publice și recâștigarea credibilității economice a României”.
Semnal de credibilitate, dar rămânem campioni la deficit
Această corecție este, până la urmă, un mesaj important pentru partenerii externi. „Este cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite atât cetățenilor, cât și investitorilor și partenerilor europeni. În același timp, trebuie spus clar: România rămâne statul cu cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, iar acest lucru înseamnă că efortul de consolidare trebuie continuat cu seriozitate și consecvență”, a mai spus el, temperând optimismul.
Libertate economică și viitorul finanțelor publice
Potrivit ministrului, consolidarea fiscală nu este „doar o obligație tehnică sau un obiectiv asumat în fața Comisiei Europene”. E drept că este, în esență, „un proces prin care România își recapătă libertatea economică și capacitatea de a decide singură asupra propriului viitor”.
Fiecare punct procentual redus din deficit înseamnă mai puțină presiune pe dobânzi și mai mult spațiu pentru investiții. Stabilirea deficitului la 7,9% din PIB în 2025 creează premisele atingerii unui nivel de aproximativ 6% din PIB în anul curent, dacă direcția actuală este menținută.
„Important este ca astăzi România să nu mai amâne problemele și să nu mai transfere costurile către generațiile viitoare. Am început să reconstruim credibilitatea economică a statului român, iar acesta este fundamentul pe care poate fi construită o dezvoltare sănătoasă și sustenabilă în anii următori”, a mai spus Nazare.
Ministrul a avertizat însă că „este esențial ca această ajustare să fie dublată de menținerea încrederii că România rămâne o țară stabilă, predictibilă și atractivă pentru investiții private”. Astfel, procesul este departe de a fi încheiat. „Corecția deficitului nu este finalul unui proces, ci începutul unei etape noi, una în care stabilitatea, responsabilitatea și predictibilitatea devin regulă, nu excepție”, a conchis el.
