Speranțele pentru o ieftinire a vieții se amână. Rata inflației, care abia se domolise, va exploda din nou în trimestrul al doilea al acestui an, urcând la un vârf de 9,8% în luna iunie. Avertismentul vine direct de la Banca Națională a României, care și-a înrăutățit drastic prognoza pe fondul noului conflict din Orientul Mijlociu. Vestea proastă este că șocul nu va fi uniform: trei sectoare vor resimți scumpiri mult mai accentuate, lovind direct în buzunarele românilor, de la pompa de alimentare până la coșul de cumpărături.
De ce acum? Războiul din Orientul Mijlociu toarnă gaz pe foc
Scânteia care a reaprins inflația a venit din afara granițelor. Izbucnirea războiului dintre SUA/Israel și Iran a aruncat în aer piețele energetice globale. Cotația țițeiului Brent a sărit deja la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025, conform datelor de la bursele asiatice. Analiștii avertizează că o extindere a conflictului ar putea declanșa cea mai gravă criză a pieței de gaze de după invazia Ucrainei din 2022. Pentru șoferii români, traducerea este simplă și dureroasă: depășirea pragului de 9-10 lei pe litru la carburanți devine un scenariu foarte realist.
Acest șoc extern se suprapune peste problemele interne care deja mențineau prețurile sus. Minuta ultimei ședințe de politică monetară a BNR, din 17 februarie, arată că presiunile existau deja. Majorarea cotelor de TVA și a accizelor din august 2025, alături de efectele expirării schemei de plafonare la energie electrică din iulie 2025, au contribuit la o inflație care a încheiat anul trecut la 9,69%. Chiar dacă în ianuarie 2026 s-a înregistrat o scădere marginală la 9,62%, aceasta a fost aproape anulată de scumpirea produselor alimentare și a celor administrate.
Cifrele reci ale BNR: Vârf în vară, revenire abia în 2027
Banca centrală a pus pe hârtie o nouă traiectorie a prețurilor, una care confirmă o „înrăutățire a perspectivei inflației”, după cum se arată în documentele oficiale. Prognoza actualizată arată o creștere pronunțată în trimestrul al doilea, culminând cu valoarea de 9,8% în iunie. Abia în a doua parte a anului se anticipează o temperare, cu o țintă de 3,9% pentru decembrie 2026.
Potrivit minutei ședinței de politică monetară, inflația va reintra în intervalul țintei (1,5% – 3,5%) abia în trimestrul al doilea din 2027, „ceva mai târziu decât în prognoza precedentă”.
Practic, vom mai avea de așteptat cel puțin un an până când creșterea prețurilor să revină la un nivel considerat normal. Până atunci, BNR a decis să fie prudentă. Consiliul de Administrație a menținut neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, considerând că actualul context, plin de incertitudini, justifică o atitudine de expectativă. Riscurile principale identificate de bancă sunt legate de expirarea schemei de plafonare a prețului la gaze pentru populație, evoluția cotației petrolului și tensiunile geopolitice.
Top 3 scumpiri: Carburanți, alimente și servicii
Unde se vor simți cel mai puternic aceste creșteri de prețuri? Datele BNR și contextul internațional indică trei zone fierbinți.
1. Energie și Combustibili. Acesta este epicentrul șocului. Creșterea prețului petrolului se va transmite direct și rapid la pompă. Scenariul unui litru de benzină sau motorină de peste 9 lei nu mai este o simplă speculație. La asta se adaugă incertitudinea legată de prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici, odată cu expirarea schemei de plafonare, un risc major subliniat de BNR.
2. Produse alimentare. Efectul de domino este inevitabil. Un transport mai scump, din cauza motorinei, și o energie mai costisitoare pentru producție și procesare se vor regăsi direct pe etichetele de la raft. Chiar și în ianuarie, când prețul combustibililor a scăzut temporar, BNR a notat o „accelerare a prețurilor produselor LFO” (alimentare și mărfuri nealimentare), semn că presiunile pe acest segment sunt deja mari. Războiul din Orientul Mijlociu nu face decât să le amplifice.
3. Servicii. Aici, principalul motor al scumpirilor este costul cu forța de muncă. BNR notează că dinamica anuală a salariului brut și-a încetinit descreșterea, iar „costurile unitare cu forța de muncă au rămas la niveluri ridicate în industrie și servicii”. Consiliul a exprimat preocupări clare legate de impactul pe care îl va avea majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 asupra costurilor firmelor. De la frizerii și reparații auto până la restaurante și cafenele, toate aceste costuri suplimentare vor fi, cel mai probabil, transferate către clientul final.
Economia bate pasul pe loc. Doar investițiile ne mai salvează
Această nouă explozie a inflației vine într-un moment delicat pentru economia României. Datele arată o încetinire evidentă. Creșterea economică pe ansamblul anului 2025 a fost de doar 0,6%, în scădere de la 0,9% în 2024. Ultimele două trimestre din 2025 au înregistrat chiar contracții economice, de 0,1% și respectiv 1,9%.
Principalul vinovat este consumul privat, care s-a diminuat considerabil. Afectați de inflația deja ridicată și de măsurile de consolidare fiscală, românii au strâns cureaua. Pentru 2026, BNR anticipează o „creștere foarte modestă a consumului populației”. În acest peisaj, singurul motor care mai trage economia înainte este formarea brută de capital fix, adică investițiile. Acestea sunt susținute masiv de fondurile europene, în special prin PNRR și instrumentul Next Generation EU. Fără acest colac de salvare, situația ar fi fost mult mai complicată.
Surse:
