O mobilizare de proporții a fost anunțată în Iran, unde regimul de la Teheran susține că nu mai puțin de 26 de milioane de persoane s-au înscris voluntar în armată. Mișcarea, parte a campaniei „Donează-ți viața”, vine într-un context regional extrem de tensionat, în timp ce diplomații încearcă să evite o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu.
Liderii țării, primii pe listă
Cifra de 26 de milioane de voluntari, dacă se confirmă, este absolut uriașă. La o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori, ar însemna că aproape 29% dintre cetățeni s-au înrolat. Cum vine asta, aproape o treime din populație gata de luptă? Pe listele făcute publice de presa de stat figurează nume grele din administrație, începând cu președintele Masoud Pezeshkian și președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, alături de membri ai cabinetului și diverse figuri publice din sport și cultură.
Potrivit informațiilor oficiale, acești voluntari urmează să fie desfășurați alături de Gărzile Revoluționare Islamice și de armata regulată. Mai mult, autoritățile iau în calcul și formarea unor „lanțuri umane” pentru a proteja obiective considerate sensibile.
Diplomație în culise și optimism prudent
În spatele acestei demonstrații de forță, activitatea diplomatică este intensă. Pakistanul pare să fi intrat în rolul de mediator, șeful armatei, Asim Munir, purtând discuții la Teheran despre o posibilă reluare a negocierilor dintre Iran și Statele Unite. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a transmis un optimism prudent, menționând că noi discuții ar putea avea loc la Islamabad.
Iar președintele american Donald Trump a declarat că „un acord este de preferat”, adăugând că se așteaptă la evoluții iminente și descriind următoarele zile drept potențial „uimitoare”.
Piețele petroliere au reacționat imediat la aceste speranțe de detensionare, prețurile înregistrând o ușoară scădere.
Avertismentele Teheranului și miza Strâmtorii Hormuz
Tensiunile rămân însă ridicate.
Teheranul a avertizat că ar putea perturba rutele comerciale vitale din Marea Roșie, Golful Persic și Marea Omanului, în cazul în care Washingtonul menține blocada navală. Un oficial american de rang înalt a replicat sec, spunând că blocada ar putea continua „pe termen nelimitat”. În acest joc de putere a intervenit și China, care a cerut Iranului să asigure „libertatea și siguranța navigației” în Strâmtoarea Hormuz, subliniind miza globală a stabilității în regiune. Chiar și cu restricții, se pare că traficul maritim continuă, existând informații că petroliere aflate sub sancțiuni au reușit să intre în Golf și se îndreaptă spre porturi iraniene.
Conflictul se extinde în Liban
Efectele conflictului se resimt deja în țările vecine. Atacuri israeliene recente în sudul Libanului au ucis mai multe persoane, printre care și paramedici aflați într-o misiune de salvare. Guvernul de la Beirut a reacționat dur, condamnând atacul drept „o nouă crimă de război”. În paralel, au fost raportate confruntări intense între forțele israeliene și Hezbollah, care au dus la distrugerea unor elemente de infrastructură, inclusiv a unui spital.
Dar chiar se poartă discuții, așa cum susțin americanii? Deși dinspre SUA vin declarații conform cărora Israelul și Libanul ar putea purta în curând primele discuții după decenii, oficialii libanezi neagă. Aceștia susțin că nu există „nicio informație” care să confirme astfel de contacte.
Securitate sporită și școli închise în Iran
Pe plan intern, autoritățile iraniene au intensificat măsurile de securitate. A fost anunțată arestarea a patru persoane acuzate de legături cu Mossad (serviciul de informații externe al Israelului), pe motiv că ar fi transmis informații militare sensibile în timpul conflictului.
E drept că viața de zi cu zi a iranienilor este tot mai afectată de starea de război. Guvernul a ordonat ca, începând cu 21 aprilie, toate școlile din țară să treacă la învățământ exclusiv online.
