Prețurile globale ale petrolului au explodat luni, depășind pragul de 110 dolari pe baril, în contextul în care piețele asiatice reacționează la o postare suburbană a lui Donald Trump, în care acesta a amenințat că va bombarda infrastructura civilă din Iran. Cotația țițeiului Brent a crescut cu 0,7%, ajungând la 109,80 dolari, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a urcat cu 0,8%, la 112,40 dolari, la deschiderea piețelor asiatice.
Mesajul suburban al lui Trump
Tensiunile au escaladat duminică, după ce Trump a lansat noi amenințări că va bombarda centralele electrice din Iran în următoarele două zile, ironizând liderii țării într-o ieșire plină de invective. Fostul președinte a emis un nou ultimatum Teheranului pentru a pune capăt blocadei asupra Strâmtorii Ormuz, o cale navigabilă esențială pentru transportul de petrol și gaze.
„Marți va fi Ziua Centralelor Electrice și Ziua Podurilor, toate la un loc, în Iran”, a scris Trump de Paște pe rețeaua sa socială, Truth Social. „Nu va fi nimic asemănător!!! Deschideți naibii Strâmtoarea, nenorociți nebuni, sau veți trăi în Iad – DOAR PRIVIȚI! Lăudat fie Allah”.
Mai târziu, într-un interviu pentru Fox News, Trump a afirmat că există o „șansă bună” ca un acord cu Iranul să fie încheiat luni. Dar a adăugat că încă ia în considerare „să arunce totul în aer și să preia petrolul” dacă nu se ajunge rapid la o înțelegere.
Reacția Iranului nu s-a lăsat așteptată
Iranul a răspuns în mare parte prin postarea de meme-uri ironice în limba engleză pe platforma X, într-o încercare de a contracara postările frecvente ale lui Trump. Dincolo de ironii, un oficial militar iranian de rang înalt, Ali Abdollahi Aliabadi, a respins un ultimatum anterior stabilit de Trump, numindu-l „neputincios, nervos, dezechilibrat și stupid”.
El a avertizat că „porțile iadului se vor deschide” pentru liderul american.
Blocarea căii navigabile înguste, prin care trece în mod normal o cincime din transporturile de energie ale lumii, a perturbat grav piețele. Teheranul a avertizat țările să nu folosească strâmtoarea, ca represalii pentru atacurile SUA și ale Israelului care au început pe 28 februarie. Iranul a condiționat redeschiderea completă a strâmtorii de îndeplinirea cererilor sale, inclusiv compensații de război.
Piețele reacționează mixt
Iar piețele asiatice au reacționat imediat. Indicele Nikkei al Japoniei a urcat cu 1,65%, Kospi din Coreea de Sud a avansat cu 2%, iar indicele BSE Sensex din India a înregistrat o creștere de 0,25%. E drept că majoritatea piețelor din regiune au fost închise pentru sărbători, Australia, Noua Zeelandă și Hong Kong celebrând Paștele, în timp ce China continentală și Taiwanul au marcat Festivalul Qingming (sărbătoarea Măturării Mormintelor).
Aurul și argintul au scăzut.
Prețul aurului a coborât cu 1%, la aproximativ 4.630 de dolari uncia, iar argintul a pierdut 1,5%, ajungând la circa 72 de dolari uncia. Între timp, duminică, cei opt membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații lor au convenit să-și majoreze cotele de producție cu 206.000 de barili pe zi pentru luna mai. Mișcarea pare însă mai degrabă simbolică, având în vedere că mai multe țări producătoare importante din spatele Strâmtorii Ormuz au suferit daune la instalațiile de producție.
Ce urmează? Negocieri sub presiune
Toți traderii au acum ochii ațintiți asupra conferinței de presă pe care Trump o va susține „cu armata” la Biroul Oval, luni, la ora 13:00. Ed Yardeni, președinte și strateg șef de investiții la Yardeni Research, consideră că piața va fi dominată de evenimentele din Orientul Mijlociu. „Trump a avertizat Iranul că, dacă Strâmtoarea nu este deschisă imediat, luni va fi Ziua Anihilării, când SUA vor bombarda centralele electrice ale Iranului”, a scris acesta într-un raport de cercetare.
Dar, în ciuda tensiunilor, există și o rază de speranță. Creșterea ușoară a acțiunilor de luni a fost probabil ajutată de sugestiile unei posibile medieri pentru o încetare a focului de 45 de zile. Potrivit unui raport Axios de duminică, SUA, Iranul și un grup de mediatori regionali discutau termenii unui potențial armistițiu de 45 de zile care ar putea duce la un sfârșit permanent al războiului. Se va ajunge, pe bune, la o înțelegere?
Negociatorii insistă pentru prima fază a acordului, care ar consta într-o încetare a focului de 45 de zile, timp în care s-ar negocia un final permanent al conflictului. A doua fază ar fi chiar acordul de încetare a războiului.
