România își menține decizia de a nu trimite trupe în Ucraina, limitându-și contribuția strict la antrenarea militarilor străini pe teritoriul național. Decizia autorităților de la București vine pe fondul unui deficit bugetar record și al unei armate subfinanțate cronic în ultimele trei decenii.
Dependența Europei de resursele rusești
V-ați gândit vreodată de ce statele europene ezită să taie complet legăturile economice cu Moscova? Răspunsul este pur economic. Liderii europeni au îndulcit recent ultimul pachet de sancțiuni, iar țări precum Bulgaria au obținut chiar scoaterea Patriarhului Kirill de pe lista persoanelor interzise.
„Perioada aceasta, de când a început războiul din Ucraina, din 2022 și până azi, a însemnat un constant balet între sancțiuni cât mai dure și, pe de cealaltă parte, încercarea de a îmblânzi relația cu Rusia”, explică politologul Mihnea Stoica de la Vrije Universiteit Amsterdam și UBB Cluj.
Și nu este doar o impresie politică. „De multe ori, dacă ne uităm la Statele Unite și Europa, au existat și atitudini de apropiere sau încercări de apropiere față de Rusia”, adaugă expertul.
„Până la urmă, statele nu funcționează doar cu discurs politic. Este foarte important și acesta, clar, dar pe de cealaltă parte există și anumite nevoi obiective ale statelor”, arată politologul.
„Din păcate, pentru că Rusia are resurse, acesta este adevărul, are resurse pe care UE nu le are și de care europenii au mare nevoie.”
Așa cum arată o analiză detaliată publicată recent de Adevarul, statele membre au importat cantități record de gaze naturale lichefiate rusești în prima jumătate a anului.
„Noi suntem dependenți unii de ceilalți, pentru că suntem în proximitate geografică, pentru că pur și simplu resursele există undeva, în cazul de față doar în Rusia, nu există în altă parte”, continuă Stoica.
Iar lucrurile sunt extrem de clare pe piața energetică. „Iar Uniunea Europeană nu poate trăi fără gaze și fără petrol. Asta este realitatea.”
Să fim serioși, oricât de dure ar fi declarațiile oficialilor de la Bruxelles, economia dictează ritmul.
„Realitatea este neplăcută, dar trebuie să o privim în față dacă chiar vrem să înțelegem motivele reale”, punctează expertul (care analizează atent mișcările strategice din regiune).
„Dacă ar fi existat alte soluții și dacă găseam aceste gaze lichefiate în cantități îndestulătoare și la prețuri acceptabile în altă parte nu am niciun dubiu că nu se mai cumpărau din Rusia.”
Dar deciziile radicale aduc riscuri uriașe pentru cetățeni. „Dar trebuie să pui în balanță costurile pe care le ai și tu dacă mergi 100% în direcția sancțiunilor sau a ruperii, că de fapt despre asta e vorba, a ruperii totale față de ceea ce Rusia poate să ofere.”
„Pentru că dacă rămânem fără energie, fără gaze, fără petrol, costurile sociale vor fi cu adevărat enorme.”
„Nu poți închide chiar toate fabricile că nu ai energie și să-i lași pe oameni fără muncă.”
„Deci cred că aici trebuie văzut foarte atent că există un raport sensibil între cauză și efect.”
Dincolo de cifre, condamnarea agresiunii militare rămâne valabilă. „În fine, dacă privești lucrurile, pe un agresor cine l-ar ține în casă și cine ar vrea să-i fie prieten?”
Totuși, apar fisuri în blocul comunitar. Există „diferențe de perspectivă între cei care vor să meargă până la capăt cu cele mai dure măsuri și ceilalți care înțeleg că lucrurile nu sunt, din păcate, doar în alb și negru, apropo de discuțiile noastre despre nuanțe.”
Rolul României și diferențele față de Polonia
Bucureștiul face parte din Coaliția de Voință pentru Ucraina, dar implicarea militară directă peste graniță este complet exclusă din planurile Guvernului.
„În opinia mea, rolul României, contribuția care a fost anunțată este mai degrabă aceea de suport logistic, pentru că pe teritoriul nostru se vor antrena acești militari din forțele multinaționale”, declară Mihnea Stoica.
„Sunt foarte, foarte mulți de „dacă”, dar eu cred că România va avea mai degrabă un rol sporit în ceea ce privește acel suport logistic despre care tocmai am vorbit.”
Moscova folosește amenințări constante prin vocea lui Dmitri Medvedev, alternate cu mesaje de negociere lansate de Vladimir Putin. „E un mesaj sau un discurs polifonic pe care îl vedem și care se manifestă în general în situații de criză.”
România alege o abordare pur defensivă, spre deosebire de atitudinea aspră a Varșoviei.
„Suntem jumătate cât Polonia, iar forța noastră armată e cu mult mai mică. Așa că România nu-și poate permite să fie vârf de baionetă în toată această confruntare hibridă și cu aceste amenințări.”
Numai că lipsa banilor ne limitează sever opțiunile strategice. „Am putea face mai mult dacă ar exista resurse financiare.”
„Să nu uităm că suntem totuși țara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și că avem probleme economice grave.”
„Nu poți să compensezi în câteva luni, hai, într-un an, doi, marile probleme care au existat în ultimii 30 și ceva de ani cu armata României, cu lipsa finanțării.”
Dezechilibrul de pe Flancul Estic este clar pe teren. „Una este să ai o mie și ceva de militari americani și vreo două mii de francezi, plus câteva sute din alte state, așa cum e în cazul nostru, și alta este să ai zeci de mii de militari NATO, așa cum este cazul Poloniei și cel al balticilor.”
Testează Rusia granițele NATO
Incidentele cu drone rusești căzute pe teritoriul românesc ridică semne de întrebare privind securitatea națională.
„Păi, terenul a fost deja testat de Rusia”, avertizează analistul politic.
„Și mai cred că Rusia testează terenul în acest moment, dar nu știu dacă ar avea chiar curajul să lovească direct.”
„Însă, sigur că nu putem exclude în totalitate și trebuie să fim cât mai pregătiți pentru a descuraja orice intenții agresive din partea Rusiei.”
Un atac direct ar fi o eroare strategică majoră pentru Kremlin. „Exact, ei ar avea mai mult de pierdut lovind România decât de câștigat.”
„Dar, până la urmă, va trebui să existe un asemenea acord asupra unor garanții pe care Europa va trebui să și le asume așa cum poate, garanții pe care Statele Unite și le vor asuma așa cum vor considera de cuviință la momentul respectiv.”
