Inteligența artificială a intrat în casele a 68% dintre români, o adopție explozivă care a crescut de la 47% în doar un an. Paradoxal, pe măsură ce tot mai mulți dintre noi folosim AI pentru sarcini zilnice, de la muncă la cumpărături, încrederea în acuratețea sa se erodează. Un studiu recent arată că doar 55% dintre români mai au încredere mare în informațiile oferite de un chatbot, în scădere de la 65% în 2025. Analizăm cifrele din spatele acestui fenomen, explorăm la ce anume a devenit AI indispensabil și care sunt riscurile care îi fac pe utilizatori din ce în ce mai precauți.
De la rețete la rapoarte de muncă
Românii nu mai tratează inteligența artificială ca pe o simplă jucărie. A devenit o unealtă integrată în rutina zilnică. Conform celui mai recent studiu realizat de Reveal Marketing Research, principala utilizare rămâne căutarea de informații generale, cu un procent covârșitor de 83%. Însă adevărata transformare se vede în zona profesională și personală. Utilizarea AI pentru sprijin la locul de muncă a sărit de la 31% la 44% într-un singur an, în timp ce folosirea pentru planificare și organizare personală aproape s-a dublat, de la 19% la 30%. Componenta de educație și învățare se menține și ea solidă, la 39%.
În peisajul platformelor, ChatGPT rămâne lider detașat, fiind folosit de 83% dintre utilizatori. Este preferat în special de tinerii între 25 și 34 de ani (92%) și de persoanele cu venituri de peste 8000 de lei (89%). Pe locurile următoare se situează Gemini (35%) și Microsoft Copilot (15%). Interesant este că Gemini atrage un public ușor diferit, fiind mai popular în rândul segmentului de vârstă 35-44 de ani. Cât despre modul de interacțiune, textul rămâne rege: 77% dintre utilizatori preferă să scrie instrucțiuni, un procent în creștere cu 11% față de anul trecut, semn că dialogul scris oferă mai mult control și precizie.
Noul consilier de cumpărături
Poate cea mai vizibilă schimbare este rolul pe care AI-ul îl joacă în deciziile noastre de consum. Nu mai puțin de 91% dintre utilizatori declară că folosesc tehnologia pentru a căuta informații despre branduri sau produse. Mai mult, 65% recunosc că inteligența artificială le influențează direct deciziile de cumpărare, un procent și mai mare în rândul bărbaților (68%) și al tinerilor între 18 și 24 de ani (77%).
Cum anume ajută AI la cumpărături? În principal prin compararea produselor și a prețurilor (65%) și prin citirea sau rezumarea recenziilor altor clienți (55%). O tendință în creștere accelerată este solicitarea de recomandări personalizate, care a urcat de la 33% la 41% într-un an. Acest comportament arată o integrare tot mai profundă a AI în procesul de achiziție, transformându-l dintr-un motor de căutare într-un veritabil asistent personal de shopping.
Paradoxul AI: adopție record, încredere în scădere
Creșterea rapidă a utilizării vine la pachet cu o doză tot mai mare de scepticism. Scăderea încrederii de la 65% la 55% într-un singur an este un semnal de alarmă. Românii devin utilizatori mai maturi și mai conștienți de limitele și pericolele tehnologiei. Procentul celor care consideră AI utilă, dar cu anumite riscuri, a crescut la 53%. Cei mai precauți sunt cei cu venituri ridicate, unde 63% conștientizează potențialele pericole.
„Observăm un proces treptat de maturizare a relaţiei românilor cu inteligenţa artificială. AI se integrează rapid în rutina de zi cu zi şi influenţează decizii concrete, în timp ce utilizatorii devin mai atenţi şi mai selectivi în privinţa încrederii acordate informaţiilor generate. Această combinaţie dintre adopţie accelerată şi prudenţă în creştere arată că AI este percepută tot mai mult ca un instrument util şi necesar, folosit într-un mod din ce în ce mai personalizat,” a declarat Marius Luican, director general Reveal Marketing Research.
Riscurile nu se limitează doar la informații eronate. Discuția la nivel național și european include pericole precum dezinformarea, securitatea cibernetică și protecția datelor personale sub regimul strict al GDPR. Guvernul a lansat chiar și platforma #nofake, administrată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, unde cetățenii pot raporta conținut inadecvat sau fals.
Statul intră în joc: 4 miliarde de dolari pentru digitalizare
Această explozie a adopției AI în rândul populației nu este un fenomen izolat. Ea se petrece pe fundalul unei strategii guvernamentale clare. România și-a aprobat strategia națională pentru inteligență artificială încă din iulie 2024, aliniindu-se la ambițiile Uniunii Europene. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au fost alocați 4,1 miliarde de dolari pentru eforturile de digitalizare, vizând în special administrația publică, sănătatea și educația.
Implementarea strategiei AI implică inclusiv serviciile de informații SRI și SIE, ca parte a unei comisii interministeriale. Obiectivele sunt clare: transformarea peisajului economic și creșterea prosperității sociale. Proiecte concrete sunt deja în derulare, precum utilizarea uneltelor AI pentru a îmbunătăți colectarea TVA sau lansarea lui ION, primul consilier guvernamental bazat pe AI, menit să fie o punte de legătură între cetățeni și executiv. Conform Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, colaborarea dintre mediul academic, de afaceri și administrația publică este cheia succesului. Totuși, provocări precum birocrația, decalajul digital dintre urban și rural și costurile de conformare la legislația europeană rămân obstacole semnificative în calea modernizării complete a țării.
