Guvernul îngheață salariile și pensiile publice și în 2026, dar bugetul care oficializează austeritatea vine cu trei luni întârziere. Deși președintele Nicușor Dan dă asigurări că legea va fi adoptată în martie, cifrele venite de la Comisia Europeană arată o realitate dură: România va avea o creștere economică de doar 1,1%, frânată de consumul privat și public, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB. Practic, statul strânge cureaua, iar singurii motoare de creștere rămân investițiile din PNRR și exporturile. Articolul de față explică de unde vine întârzierea, ce măsuri concrete se iau și ce înseamnă aceste cifre pentru viața de zi cu zi.
De ce a întârziat bugetul?
Legea finanțelor publice (500/2002) este clară: Guvernul trebuia să trimită Parlamentului proiectul de buget pe 2026 cel târziu pe 15 noiembrie 2025. Suntem în martie, iar documentul abia acum intră în dezbaterea parlamentară. Guvernul Bolojan a justificat întârzierea prin nevoia de a adopta mai întâi un pachet de reformă administrativă, menit să reducă cheltuielile publice. Logica executivului a fost să reflecte aceste tăieri direct în construcția bugetară, nu să le aplice ulterior.
Problema este că această amânare, deși motivată politic, produce un efect de domino. Fără un buget național, administrațiile locale nu își pot definitiva propriile planuri financiare. Legea 273/2006 le obligă să publice proiectele de bugete în 15 zile de la apariția legii bugetului de stat în Monitorul Oficial. Acum, primăriile sunt forțate să funcționeze cu un buget provizoriu, limitându-se la cheltuieli curente, fără posibilitatea de a demara noi investiții sau de a lansa achiziții publice majore. ONG-ul Funky Citizens avertizează că există riscul ca autoritățile locale să aprobe bugetele „pe repede-înainte”, fără o dezbatere publică reală.
Nu este o premieră. În ultimul deceniu, doar în anii 2015, 2016 și în perioada 2022-2024 bugetul a fost adoptat la timp. Cele mai mari întârzieri s-au înregistrat în 2019 și 2021, când legea a trecut de Parlament tot în luna martie.
Radiografia unei economii sub presiune
Datele din cea mai recentă prognoză economică a Comisiei Europene confirmă perioada dificilă. Creșterea reală a PIB-ului este estimată la doar 1,1% în 2026, după un an 2025 la fel de anemic (0,7%). Motivul principal este consolidarea fiscală agresivă. Măsurile luate de guvern, precum înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public și majorările de taxe (TVA, accize, impozit pe dividende), vor duce la o ușoară contracție a consumului privat. Cheltuielile statului vor scădea și ele.
Atunci, de unde vine mica creștere? Din două surse principale. Prima o reprezintă investițiile, în special cele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Dragoș Pîslaru s-a arătat recent încrezător că România va primi integral cererea de plată numărul 4, de 2,62 miliarde de euro. A doua sursă este exportul net: consumul redus va tempera importurile, în timp ce exporturile își vor continua trendul pozitiv, susținute de o moderare a creșterilor salariale care sporește competitivitatea externă.
Deficitul guvernamental, deși în scădere de la vârful de 9,3% din PIB în 2024, rămâne la un nivel foarte ridicat: 6,2% din PIB în 2026. Ținta agreată de România în Planul bugetar-structural național pe termen mediu este chiar puțin mai pesimistă, de -6,4% din PIB. Toate aceste deficite anuale se adună, iar datoria publică este proiectată să urce de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027. În paralel, cheltuielile pentru apărare vor crește gradual, pentru a atinge 2% din PIB în 2027.
Promisiunile președintelui Dan
În acest peisaj economic restrictiv, spațiul de manevră al președintelui Nicușor Dan este limitat. Într-o declarație recentă, șeful statului a dat asigurări că bugetul va fi adoptat în martie, încercând să calmeze piețele și administrația. Totuși, promisiunile sale reflectă constrângerile actuale. Întrebat despre prețul carburanților, Dan a exclus categoric o intervenție a statului asupra accizelor, fiind tranșant: „Nici în minus nu putem”.
Pe lângă chestiunile bugetare interne, președintele a fost activ și pe plan extern, o direcție care ar putea aduce beneficii economice pe termen lung. Discuțiile cu președintele polonez au vizat achiziții militare comune și crearea unui hub de securitate la Marea Neagră, proiecte care implică investiții și colaborare industrială. Aceste demersuri se aliniază cu creșterea bugetului Apărării, confirmată de prognoza europeană.
Președintele Nicușor Dan a declarat joi seară că autoritățile nu pot interveni „nici în plus, nici în minus” cu privire la accizele incluse în preţul carburantului.
Pe plan intern, președintele a menționat că analizează propunerile pentru șefia marilor parchete, dar a rămas evaziv în privința tensiunilor din coaliția de guvernare, unde PSD a avansat propuneri privind ajutoare suplimentare pentru persoanele vulnerabile, măsuri greu de finanțat în contextul actual.
Ce urmează pentru buzunarul românilor
Ce înseamnă, concret, toate aceste cifre pentru cetățeanul de rând? În primul rând, creșterile salariale vor încetini puternic atât la stat, unde sunt înghețate nominal, cât și în sectorul privat. În termeni reali, adică după ajustarea cu inflația, salariile vor scădea. Piața muncii este prognozată să se „răcească”, iar rata șomajului va scădea lent spre 5,6%, pe fondul unei cereri robuste de forță de muncă în sectoare precum construcțiile și serviciile, unde continuă și afluxul de muncitori străini.
Inflația va continua să scadă, ajungând sub 6% în 2026. Vestea proastă este că procesul de dezinflație va fi încetinit de o măsură deja anunțată: eliminarea plafonării prețurilor la gaze naturale pentru populație, programată chiar pentru luna martie 2026. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, care a precizat că plafonarea actuală este menținută până în aprilie 2027, dar prognoza Comisiei Europene menționează explicit impactul eliminării plafonului la gaz în martie 2026. Deocamdată nu se știe care calendar se va aplica. Indiferent de moment, impactul în facturi va fi resimțit.
Deci, bugetul pe 2026 conturează un an al sacrificiilor, în care statul încearcă să-și reechilibreze finanțele sub presiunea europeană. Creșterea economică modestă se va baza pe banii din PNRR, nu pe consum, iar pentru populație, vestea bună a temperării inflației este umbrită de înghețarea veniturilor și de perspectiva unor facturi mai mari la gaze.
Surse:
