România se află deja într-o recesiune prelungită, cu o creștere economică de abia 0,1% și o inflație anticipată de 7,63% pentru anul viitor. Avertismentul dur vine din partea lui Adrian Mitroi, membru fondator al CFA Society România, care subliniază că finanțele țării se apropie vertiginos de o zonă critică.
Ce se intampla cu clasa de mijloc si categoriile vulnerabile
„Noi suntem deja într-o recesiune prelungită. Din recesiune nu se iese, în general, ușor, pentru că dobânzile sunt foarte mari și banca centrală are motivul acesta al inflației pentru a nu le coborî suficient, ca să animeze puțin economia. Deci o economie fără stimuli nu poate ieși ușor din recesiune decât dacă trece prin furcile caudine ale unei stagflații, cum corect ați spus, unei creșteri economice subpare cu foarte multe pagube în acest parcurs.”, a explicat economistul.
Ce înseamnă asta concret pentru bugetul familiei? Cei mai săraci români și persoanele cu credite imobiliare suportă cel mai greu actualul model economic. Adrian Mitroi susține că sistemul de acum favorizează indirect persoanele bogate, iar soluția urgentă ar fi trecerea la impozitarea progresivă (măsură care ar trebui să includă deduceri clare pentru ipoteci și creșterea copiilor).
Dar politicienii refuză vehement această schimbare. Premierul Ilie Bolojan respinge categoric cota progresivă, invocată anterior și de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, afirmând scurt: „Nu e de actualitate”.
Datoria publica explodeaza pana la finalul anului
Într-un interviu publicat recent de Adevarul, expertul financiar arată că statul român se împrumută la dobânzi de 2,5 ori mai mari decât media europeană.
La sfârșitul anului, datoria publică va urca la 65-68% din PIB, procent aferent unui deficit bugetar uriaș, de 6,2%.
Și totuși, abordarea Guvernului Bolojan este considerată profund greșită pe termen lung. Pentru a salva cu orice preț ratingul de țară, executivul împinge datoria publică într-o zonă complet nesustenabilă.
Cifrele vorbesc de la sine.
România înregistrează o pierdere netă de sustenabilitate de aproximativ 7,5% în medie în ultimii trei ani. Practic, statul alimentează o creștere economică negativă de minus 1% cu un cost de finanțare de 7%.
FMI si restructurarea aparatului bugetar
Statul se „îngrașă” din nou, iar o reformă reală a aparatului administrativ întârzie nejustificat să apară. Mitroi critică dur lipsa de acțiune a guvernanților, menționând că proiectul legii salarizării a fost un eșec total.
„Un exemplu este proiectul legii salarizării, care ar fi putut fi redactat mai bine chiar și de ChatGPT decât de consultanții angajați de Guvern; din curiozitate, am testat acest lucru și roboții au generat o lege superioară celei oficiale.”, a declarat expertul.
Iar intervenția Fondului Monetar Internațional devine o perspectivă tot mai clară pe masa discuțiilor.
Întrebat direct dacă FMI ar trebui să intervină, economistul a confirmat: „Obligatoriu și da, ar tempera un pic. Credeți că FMI-ul îi citește pe economiștii ăia care fac consultanță politică și vin cu analize partinice la televizor? Ne citește pe noi, cei care suntem cei mai neutri și bine intenționați. Pe noi ne citește FMI-ul, că vorbim despre economie comportamentală calibrată cu cifre și cu sustenabilitate, și nu cu politicianism din ăsta ieftin.”
Până la urmă, „Fără impozitare progresivă și reforme riscăm un colaps economic”.
„asa ca concluzia mea este că nu ne aflăm într-o simplă criză, ci suntem aproape de colaps, pentru că singurele soluții vizibile sunt extrem de dureroase și implică management extern, FMI, contracție economică și inflație, ceea ce înseamnă că vom intra într-un fel de purgatoriu, iar acesta este prețul pe care îl plătim pentru cei 10-15 ani de politici macroeconomice total nepotrivite.”, a concluzionat Adrian Mitroi.
Să fim serioși, costurile energetice din această toamnă vor pune și mai multă presiune pe finanțele țării. Deficitul bugetar oficial pentru anul viitor urmează să fie dezbătut în Parlament la începutul lunii viitoare, când Ministerul Finanțelor va stabili exact necesarul de împrumuturi pentru funcționarea statului.
